Parchetul General redeschide DOSARUL REVOLUŢIEI

Cel mai tergiversat dosar din practica judiciară românească intră într-o nouă etapă. Procurorul general interimar, Bogdan Licu, a anunţat săptămâna trecută redeschiderea Dosarului Revoluţiei, prin infirmarea soluţiei de clasare dată de procurori în octombrie anul trecut şi a precizat că cercetările făcute în trecut au fost incomplete şi că nu ar fi ţinut cont de o serie de informaţii cheie. Preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie, maramureşeanul Teodor Mărieş, cere plecarea „de urgenţă” a întregii echipe de procurori de la Parchetul Militar care, în opinia sa, a tergiversat soluţionarea Dosarului Revoluţiei.

 

 

Dosarul „Revoluţiei” se redeschide. Procurorul general interimar al României a cerut redeschiderea urmăririi penale în acest dosar. Bogdan Licu a precizat că cercetările făcute în trecut au fost incomplete şi că nu ar fi ţinut cont de o serie de informaţii cheie. „Am dispus infirmarea rezoluţiei şi redeschiderea urmăririi penale.

În modul de desfăşurare a anchetei rezultă că nu a existat o preocupare pentru stabilirea aspectelor esenţiale pentru evenimentele din decembrie ‘89” a declarat Bogdan Licu. Totodată, procurorul general interimar a mai spus că deşi „procurorii au efectuat un număr mare de acte procedurale în cauză”, aceştia „nu au valorificat un număr mare de informaţii”.

„Nu au făcut niciun demers pentru desecretizarea documentelor privind audierile din comisia senatorială în condiţiile în care s-au efectuat mii de audieri în această comisie şi deşi SRI a a întocmit un document amplu, acesta nu se regăseşte în dosarul de urmărire penală şi nici nu rezultă că s-ar fi făcut vreun demers pentru obţinerea lui”, a mai spus procurorul general interimar. Potrivit acestuia, cele mai multe dintre audierile care s-au făcut în acest dosar au fost „sintetice şi formale” iar „trăgătorii nu au fost identificaţi”. Totodată, el a mai spus că muniţia care s-a folosit nu a fost identificată şi nici armele cu care s-au tras.

 

„Modul în care s-a făcut ancheta nu corespunde normelor Curţii Europene a Drepturilor Omului” a mai declarat Licu. „Urmează să se facă cercetări pentru genocid pentru că există indicii temeinice, iar omorul şi omorul calificat au devenit imprescriptibile” a mai spus acesta.

Această decizie vine după ce, în 23 octombrie 2015, procurorii militari din Parchetul instanţei supreme au clasat dosarul Revoluţiei din decembrie 1989, în care au fost făcute cercetări privind 709 morţi, 2.198 de răniţi (dintre care 1.855 împuşcaţi) şi 924 de reţinuţi, PICCJ precizând că pentru unele fapte există condamnări în alte cauze. Materialul de cercetare efectuat în dosarul 11/P/2014 se referă la „709 persoane decedate, 1.855 persoane rănite prin împuşcare, 343 persoane rănite în alte împrejurări sau care au suferit diferite traume, respectiv 924 persoane reţinute”.

 

Din cele 709 persoane decedate, 161 sunt ofiţeri, subofiţeri şi militari în termen. Procurorii au stabilit că, în unele situaţii, decesul s-a datorat „manevrării imprudente a armamentului, victimele fiind din rândul celor care s-au aflat în imediata apropiere a făptuitorilor”. De asemenea, anchetatorii au stabilit că nu în toate cazurile decesul s-a produs prin împuşcare, existând situaţii în care decesul s-a datorat altor cauze, precum agresiunea, incendierea, accidentul rutier sau accidentul aviatic.

 

„În unele situaţii, există autoritate de lucru judecat, în sensul că autorii infracţiunilor de omor au fost trimişi în judecată şi condamnaţi. În alte situaţii cu privire la împrejurările în care s-a produs decesul s-au dispus soluţii de netrimitere în judecată, soluţii care nu au fost, ulterior, infirmate. Nu în toate cazurile decesul s-a datorat unei fapte prevăzute de legea penală, existând situaţii în care decesul a fost urmare unui act suicidal (împuşcare, precipitare etc.), manevrării imprudente a armamentului din dotare de către cel în cauză sau s-a datorat unor cauze patologice”, a precizat PICCJ.

 

Din cele 1.855 de persoane rănite prin împuşcare, 420 sunt ofiţeri, subofiţeri şi militari în termen. Procurorii susţin că, la fel ca şi în cazul persoanelor decedate, există situaţii în care rănirea s-a datorat „manevrării imprudente a armamentului”. „În unele situaţii există autoritate de lucru judecat, în sensul că autorii au fost trimişi în judecată şi condamnaţi. În alte situaţii s-au dispus soluţii de netrimitere în judecată, soluţii care nu au fost, ulterior, infirmate. Există şi situaţii în care, deşi susţin că au fost rănite în diferite împrejurări, persoanele în cauză nu au prezentat acte medicale care să ateste existenţa unor leziuni sau s-a stabilit că leziunile nu au fost produse prin împuşcare”, a precizat PICCJ.

 

După declaraţiile procurorului general, preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie, Teodor Mărieş, a cerut, de asemenea, plecarea „de urgenţă” a întregii echipe de procurori de la Parchetul Militar care, în opinia sa, a tergiversat soluţionarea Dosarului Revoluţiei. Mărieş a declarat că: „Am depus o plângere personal la Procurorul General şi domnia sa a solicitat rechemarea dosarului de la Înalta Curte către Parchet. Ieri a dat această soluţie, concluzionând că procurorii au dat o decizie netemeinică, nelegală. Eu aş spune neprofesionist făcută cu rea-credinţă, ignorând toate deciziile Curţii Europene a Drepturilor Omului. Au dat decizia în dispreţul legii, la comandă politică şi militară”.

Vom reveni.

 

 

„În unele situaţii există autoritate de lucru judecat, în sensul că autorii au fost trimişi în judecată şi condamnaţi. În alte situaţii s-au dispus soluţii de netrimitere în judecată, soluţii care nu au fost, ulterior, infirmate. Există şi situaţii în care, deşi susţin că au fost rănite în diferite împrejurări, persoanele în cauză nu au prezentat acte medicale care să ateste existenţa unor leziuni sau s-a stabilit că leziunile nu au fost produse prin împuşcare”.

 

- a precizat PICCJ