• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Vineri , 29 Martie 2024

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Vineri , 19 Iunie , 2020

Pandemia și criza de medicamente, mit și adevăr

Pandemia care a bulversat viața tuturora are o influență mare și în industria farmaceutică, în farmacii, la distribuitorii de medicamente. De parcă nu ar fi fost de ajuns un virus ucigaș ce se plimbă cum are el chef, au apărut crize la mai multe medicamente. Crize reale sau false.
Una peste alta, românii, maramureșenii au avut un stres în plus, faptul că nu au găsit un medicament sau altul… Pentru a vedea care este situația la zi în această zonă sensibilă, am vorbit cu oameni implicați direct, buni cunoscători ai realităților din farmaciile maramureșene.

 


Industria farmaceutică este a treia ca importanță și putere după industria armamentului și cea din petrol. Este o structură cu multe interese și foarte multă putere. Producătorii de medicamente și distribuitorii au afaceri de multe miliarde. Sunt multinaționale care pot schimba chiar legi, legislația, în oricare țară în așa fel încât interesele economice ale celor din această industrie să nu fie afectate.
De aceea există o structurare a sistemului de aprovizionare cu medicamente în România sau oriunde aiurea. Iar dispariția unui medicament de pe piață are cauze bine definite și nu povești cu stocuri făcute de pacienți.

„Nu s-au schimbat foarte multe din punct de vedere al obiceiurilor de cumpărare al celor care vin în farmacii. Poate este mai stresat, are un timp mai scurt de stat în farmacie, trebuie să respecte regulile impuse de noi, cu privire la siguranță. Dacă ar fi să ne raportăm la numărul pacienților care au venit în farmacie înainte de pandemie, acum se înre­gistrează cam cu 30% o reducere a celor care au venit în farmacie. Valoric nu a scăzut decât cam cu 10%, ceea ce înseamnă că cei care au rămas au cumpărat mai mult. Dar nu vorbim de cum­părături pentru a face stocuri, cel care vine în farmacie mai cumpără și pentru mama, bunica, vecinul…
În ceea ce privește aprovizionarea cu medicamente nu putem spune că au fost sincope în aprovi­zio­nare. Am avut Paracetamol, am avut Azitrox, am avut și Siofor, Euthyrox. În cazul ultimelor două medicamente, criza a apărut independent de aprovizionarea farmaciilor, indiferent de ce spune oricine. Nu a fost o criză generată de COVID-19, a fost o criză a prețului”.

De exemplu, o cutie de Euthyrox costă în România 9 lei. În Ungaria costă 64 de lei (varianta în lei). În acest context, firma producătoare a medicamentului ce ar putea face? Vinde medicamentul acolo unde încasează mai mulți bani. Aceasta este una din marile pro­bleme din România. Prețul medicamentelor!
În cazul Euthyrox-ului, problema cea mare este că nu există înlocuitor. Există o formă lichidă, dar în momentul în care o piață de două milioane de consumatori pune presiune și pe această va­riantă vor exista probleme în aprovizionare.
Problema trebuie analizată la modul general pentru a se înțelege de ce, în momentul de față, sunt probleme cu Euthyrox și Siofor. Pentru început, trebuie precizat că această criză nu este generată de virusul ucigaș și nici datorită faptului că pacienții fac stocuri mari din aceste medicamente. Este o abordare greșită, iar Ministerul Sănătății și cei care răspund de aprovizionarea cu medicamente profită de situația actuală pentru a „se spăla pe mâni”. De fapt, este o situație care durează de zeci de ani. Trebuie să ne amintim de crizele existente periodic. A lipsit ba un medicament, ba un vaccin, ba cine știe ce tratament. Și de fiecare dată se dă vina pe pacient care își face stocuri. Nu este adevărat!
În România, ca în orice altă țară, aprovizionarea cu medicamente se face în baza unor analize. În 2019 se știe exact cât se va vinde în 2020. Dacă în 2020, o țară are nevoie de mai mult dintr-un medicament nu merge cu formula asta: pui mâna pe telefon, îl suni pe producător și îi spui că mai ai nevoie de medicamentul X, iar producătorul îți trimite comanda. Nu se procedează așa. Cel care produce medicamente, ca în orice afacere, pe lângă cantitatea con­tractată pentru anul care vine, mai produce o anumită cantitate, în baza unei provizionări. Are estimarea cât vinde în 2020 și mai produce 5-10-15% pentru situații care apar. Dar apare și taxa clawback care spune în felul următor: dacă se vinde mai mult, pentru că cere piața, cantitatea vândută mai mult decât analiza că se va vinde în anul respectiv, statul impozi­tează cantitatea vândută peste estimare cu o taxă aproape la fel de mare ca și taxa pe cantitatea esti­mată.
De exemplu, la Euthyrox, să spunem că este estimat că în 2020 se vor vinde 100 de cutii (sunt cifre pentru exemplificare), iar ce­rerea este de 120 de cutii. Statul va impozita cele 20 de cutii în plus față de estimare cu o taxă aproximativ la fel cu taxa pe cele 100 de cutii. Aceasta este taxa clawback într-o explicație mai populară.

Continuând cu acest exemplu, să spunem că la noi în țară există o estimare pentru 100 de cutii necesare în acest an, dar vom avea nevoie de încă 20 de cutii pentru ultimele două luni ale anului. Pentru a nu exploda prețul din cauza taxei clawback, toți se fac că plouă, se spală pe mâini, și cele două luni trec cu zbuciumul pacienților care nu găsesc medicamentul. Dar în jurul României situația este alta. În Ungaria, situația cunoscută și toate farma­cii­le de la granița cu România sunt aprovizionate cu Euthyrox și sunt golite de pacienții români. Și acest lucru se face simplu. Îți trebuie o rețetă simplă, mergi acolo sau suni acolo și comanzi o cutie, două, cinci, iar când sunt aduse le ridici.
Și astfel de situații le găsim la multe alte medicamente ce nu se găsesc deloc, sau se găsesc greu în România. În Ungaria nu există astfel de probleme. Aici, la noi, se tot spune că nu există substanța activă și nu se poate produce, tot felul de „bălării”, dar cei din sistem știu despre ce este vorba. Este vorba doar de preț. Pe înțelesul cititorilor, trebuie spus că politicienii, până acum, s-au bătut cu pumnul în piept că vor ieftini medicamentele. Iar acum avem me­di­camente ieftine, dar doar pe hârtie. În fapt, nici o firmă pro­ducătoare de medicamente nu mai vrea să vândă în România medicamentele ieftinite prin decizii politice și electorale. Asta este valabil pentru majoritatea medicamentelor de import care costă sub 15 lei, în care vor intra și cele două cazuri ultra mediatizate: Euthyrox și Siofor.

De ce vrea Statul să reducă prețul medicamentelor, indiferent ce politicieni sunt la conducere? Lucrurile sunt simple: cu cât medicamentele sunt mai ieftine, cu atât plătește Statul mai puțin ca și compensare. Se reduce povara de pe umerii Statului. Nu este grijă față de om!
Povestea asta cu mai binele pacientului, la Ministerul Sănătății, trebuie uitată. Într-un astfel de scenariu, cu medicamente ieftine, distribuitorii și farmaciile reac­țio­nează pe măsură. Spun că vor da afară oameni deoarece nu mai pot susține costurile mari din profitul micșorat substanțial. Iar efectele se văd.

În urmă cu câțiva ani, livrările de medicamente se făceau de două ori pe zi. Acum s-a ajuns la o livrare pe zi sau livrare de trei ori pe săptămână. Această situația arată că această piață se mișcă și reacționează la orice cutremur de preț. Toate aceste lanțuri și sisteme au cheltuieli.
Din păcate, în tot acest pachet ce prezintă o mare afacere, din care face parte și Statul, nu interesează pe nimeni de pacient, de oamenii care se îmbolnăvesc și care au nevoie de tratamente cât mai bune și cât mai ieftine.
Sunt foarte multe medicamente care lipsesc. Distribuitorii ridică din umeri cu argumentul că producătorul nu îi mai dă medicamentul cu prețul respectiv, Ministerul stă pentru că este complicat să găsești un alt furnizor. Cazul vaccinurilor este elocvent. Sunt 20.000 de copii nevaccinați împotriva tuberculozei și nimeni nu spune nimic, toți își bagă capul între umeri! Iar acum, de exemplu, au apărut focare cu îmbolnăviri de tuberculoză.
Este complicat, deoarece medicamentele nu se fac după cum pocnești din degete.
În general, în lanțurile farmaceutice din România, în această perioadă de pandemie nu au fost probleme deo­se­bite cu aprovi­zio­narea de me­dicamente. Paracetamol s-a găsit, Azitrox, un antibiotic folosit în tratarea virusului ucigaș, la fel. Poate că situațiile prezentate la televizor au fost ușor sen­za­ționaliste.
„În schimb, lumea este agitată, spe­riată, nu prea ai timp să vor­bești cu oamenii, să le explici. Este o situație mai complicată. Sperăm să revenim la normalitate”.

 

Taxa clawback, duşmanul nr. 1 al producătorilor de medicamente generice

Introdusă în 2009, taxa clawback a fost numită, la momentul respectiv, o soluţie temporară în contextul crizei financiare. Zece ani mai târziu, ea este încă prezentă în aceeaşi formă, fiind, conform producătorilor de medicamente generice, principala cauză pentru dispariţia a peste 2.000 de medicamente ieftine.

Cu excepţia Greciei şi a României, toate statele-membre UE sprijină industria locală de medicamente generice, aceştia din urmă plătind fie deloc, fie un procent de până la 5% pentru clawback/payback, afirmă specialiștii din sistem.
În acest context, recent, Guvernul a decis plafonarea taxei clawback pentru medicamentele produse în România la 15%. Producătorii de medicamente cred că este primul pas pentru ca industria din țară să își revină după mulți ani de decredibilizare. În data de 15 mai 2020 a fost publicată în Monitorul Oficial (nr. 396/15.05. 2020) Legea nr. 53/2020 prin intermediul căreia s-a aprobat Ordonanța de urgență nr. 85/2019. Principala modificare pe care o aduce această Ordonanță este modalitatea de calcul a ceea ce în limbaj uzual numim „taxa clawback”, este stabilirea unor contribuții pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății.
 

Calculul diferențiat pe trei categorii al taxei clawback

Principala diferență în ceea ce privește calculul taxei este faptul că procentul aplicabil este definit și stabilit pentru fiecare tip de medicament, după cum urmează:
• Medicament de tip I: contribuția trimestrială se calculează prin aplicarea procentului de 25% asupra valorii aferente consumului centralizat al acestora, după ce a fost scăzut TVA-ul;
• Medicamente de tip II: contribuția trimestrială se calculează prin aplicarea procentului de 15% asupra valorii aferente consumului centralizat al acestora, după ce a fost scăzut TVA-ul;
• Medicamente de tip III: contribuția trimestrială se calculează prin aplicarea procentului de 20% asupra valorii aferente consumului centralizat al acestora, după ce a fost scăzut TVA-ul.

Ca regulă generală, reamintim faptul că taxa este calculată prin aplicarea procentului la consumul înregistrat de fiecare deținător de autorizație de punere pe piață, consum care este comunicat trimestrial de CNAS, precum și faptul că procentul aferent taxei clawback aferent trimestrului I 2020 a fost 27,65%.
 

Clasificarea medicamentelor

Clasificarea medicamentelor în medicamente de tip I, medicamente de tip II și medicamente de tip III, în vederea calculării contribuției trimestriale se realizează după cum urmează:
• Medicamentele de tip I sunt reprezentate de medicamentele inovative, așa cum sunt ele
definite de legislația locală și cea din Uniunea Europeană;
• Medicamentele de tip II sunt medicamente produse „pe o linie de fabricație din România, indiferent dacă prin modul de autorizare se poate clasifica drept medicament de tip I sau medicament de tip III, după caz”;
• Medicamentele de tip III sunt reprezentate de medicamentele generice, așa cum sunt ele definite de prevederile legislative. De asemenea, sunt incluse în această categorie oricare alte medicamente care nu se încadrează în categoriile I și II.

Conform prevederilor Ordonanței, lista „medicamentelor de tip I, tip II și tip III” se aprobă trimestrial prin ordin al Ministrului Sănătății, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare încheierii unui trimestru.

 

Ajutor pentru farmacii
 

Senatul a adoptat zilele trecute un proiect de lege prin care se acordă cabinetelor medicale şi farmaciilor aflate în contract cu Casele de Asigurări de Sănătate, 5.000 lei lunar, de la bugetul de Stat, pentru materiale de protecţie. Proiectul a fost inițiat de un grup de parlamentari social-democrați.
Pentru inițiativa legislativă au votat 90 de senatori, 13 au fost „împotrivă” şi 27 s-au abţinut.
„Furnizorii de servicii farmaceutice şi medicale de specialitate în regim ambulatoriu, aflaţi în contract cu Casele de Asigurări de Sănătate, vor beneficia lunar de suma de 5.000 de lei/tură de activitate pentru asigurarea materialelor de protecţie necesare furnizorilor şi asiguraţilor. De sumele menţionate beneficiază cabinetele de medicină de familie indiferent de forma de organizare, farmaciile comunitare, cabinetele de specialitate, laboratoarele de analize me­dicale, furnizorii de servicii de imagistică medicală”, prevede inițiativa legislativă.

Unul dintre farmaciștii maramureșeni ne-a spus că măsura este bună, dar fiecare farmacie s-a preocupat de siguranța angajaților și a clienților.
„Nu știu exact, să treacă și să fie aplicată. Ar fi o gură de oxigen pentru farmaciile mai mici. Au fost făcute cheltuieli mari, fiecare lanț de farmacii după cum a crezut de cuviință. De exemplu, la noi s-au cumpărat lămpi cu UV. Este pusă o lampă în fiecare farmacie și când pleacă tura de seară se dă drumul la aceste lămpi. Sunt distruși toți virușii, fără excepție. O astfel de lampă este scumpă, dar investiția a fost făcută pentru siguranța pacienților și personalului care lucrează în farmacie. Și noi am fost în linia întâi!
În concluzie, fiecare a făcut cât a știut, cât a putut. Unii au pus tot felul de chestii la intrare, să se vadă, pentru a lua ochii, alții… probabil cea mai eficientă în această luptă a fost lampa UV, dar asta nu se vede, nu știe nimeni de existența ei, dar ea își face
treaba!”.

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.