Pandemia economică

Dacă situaţia generală a epidemiei cu noul virus, devenită pandemie la nivel mondial, este cunoscută, atent monitorizată şi cu încercări supraomeneşti de stopare, pe partea economică de-abia acum încep să se vadă efectele economice ce pot fi la fel de rele, dure, „mortale”. Şi în Maramureş se vorbeşte de firme care vor intra în şomaj tehnic, iar în sectorul ospitalităţii şi al restaurantelor deja majoritatea au închis.

În cursul zile de joi, primul ministru, Ludovic Orban a prezentat primele măsuri pe segmentul economic, măsuri care vor ajuta firmele româneşti, din România, să trea­că mai uşor peste aceste grave probleme. De la buget se alocă fonduri pentru plata celor care intră în şomaj tehnic, 75% din salariul brut.
Mai sunt - ]n discuție doar, fără a fi aprobate deocamdată! - şi alte măsuri fiscale menite să ajute firmele. Vorbim de garan­tarea creditelor, de amânarea ratelor la credite, de alocarea de fonduri care vor reglementa situaţia fiscală încur­cată. De
exemplu: se vor plăti foile de boa­lă, cele pe care angajatorii le-au achitat angajaţilor, dar nu au primit aceste sume înapoi de pe un an de zile în urmă. Sunt măsuri aşteptate de antreprenori, de mediul de afaceri. Dar cu siguranţă nu sunt suficiente. Am vorbit cu mai mulţi antreprenori cu privire la situaţia economică a firmelor pe care le conduc.

„Am închis pentru o perioadă de timp, două-trei-patru luni, am închis şi livrările la domiciliu. Lumea şi-a cam cumpărat şi are acasă produse şi nu mai vine la restaurant să mănânce. Situaţia nu va mai fi aşa cum a fost până acum. Tocmai ne facem calcule pentru a vedea ce preţuri vom putea avea. Dar ne vom adapta, vom face discounturi, vom trece la un meniu mai simplu. Dar situaţia este generală. Toţi cei din alimen­taţia publică băimăreană au închis, au trimis oamenii în concedii plătite, dar alţii nu au plătit nici măcar salariile de luna trecută şi
i-au trimis şi în concediu fără sala­riu. Adică, oamenii au fost lângă ei când era mai bine, iar acum sunt lăsaţi de izbelişte. Ceea ce e o mare porcărie. Şi aceşti oameni au familii, trebuie să trăiască din ce duc acasă, sunt copii, e o mare porcărie. Nu dau nume, dar sunt mai mulţi care au procedat aşa. Eu am adus bani de acasă. Asta e! Până vom primi fondurile promise de guvern în măsurile prezentate astăzi! Sunt măsuri bune! Dar va dura un pic şi am adus bani de acasă pentru a rezolva şi situaţia angajaţilor mei. Sunt tot felul de oameni”, ne-a spus Sorin Orzac, şeful de la restaurantul Millennium.
 

Am vorbit şi cu Florin Lazăr, administratorul Fermei Zootehnice, despre situaţia existentă în acest moment.
„Având în vedere că nu ne-am bazat foarte mult pe importuri şi am lucrat în totalitate cu marfă autohtonă, nu prea am simţit, la ora actuală, vreo scădere, descreş­tere a producţiei de carne şi prepa­rate de carne şi tot ce mai facem noi. Nu a fost nici o creştere, deci suntem pe o linie constantă.
Ce se întâmplă la nivel naţional, că sunt rafturile goale? Eu nu cred că au consumat mai mult românii, au consumat normal, dar nu s-a mai pus pe rafturi, fiind sistate importurile! Şi consumul mai mare a apărut asupra produselor pe care, din păcate, noi, nu le mai facem! De exemplu, sunt foarte multe produse care în totalitate se produc în Italia, gelateriile, pastele făinoase, legumele congelate, legume proas­pete. Aici s-a simţit o mare lipsă. A crescut consumul pe făină albă pentru faptul că a existat o pe­rioadă în care s-au înjumătăţit consumatorii din supermarketuri şi nu s-au mai importat cantităţi enorme de pâine congelată. S-a făcut pâine în casă sau pe unde s-a putut.
Dar efectul va fi undeva în apro­piere. Să vedem ce se întâmplă în următoarele 30-40 de zile. Să vedem cât mai poate suporta populaţia şi cât mai are rezervă financiară. Sunt foarte multe industrii care în lipsa materiilor prime nu îşi pot continua activitatea. Vor fi, inevitabil, oameni disponibilizaţi cu şomaj tehnic, dar automat consumul va scădea!
Firma noastră nu este afectată. Dar trebuie să spun acest lucru: indife­rent prin ce mari greutăţi am trecut, că am avut gripa aviară, pesta porcină, am avut „limba albastră”, am avut o sumedenie de epidemii care nu au fost numai asupra omului, ci şi asupra animalelor, am făcut bariere pentru a ne descurca. Am făcut în aşa fel încât firmele, fermierii, crescătorii să rămână în picioare. Erau viaţa noastră!
Astăzi se vede! De aceea, ar trebui să tragem un mare semnal de alarmă pentru anii ce vin. Trebuie să convertim foarte mult, să transformăm din cereale în carne, din carne în produs finit. Suntem buni, suntem pe locul 10 mondial la producţia de cereale, dar nu trebuie să ne lăudăm cu asta, trebuie să scăpăm de pâinea congelată şi să producem pâine în ţară, să avem produse finite din carne făcute aici. Să avem tot lanţul de pro­ducţie!”, ne-a spus Florin Lazăr, şeful Fermei Zootehnice Baia Mare.
 

Prezentăm şi o scurtă analiză economică a unui cunoscut analist economic băimărean
 

A trebuit să treacă treizeci de ani și trei luni pentru ca România să gândească altfel situația existen­țială a semenilor săi. Luați de valul unui sistem economic care nu-l știam nici măcar din cărți (inclusiv în facultățile cu profil economic – economia de piață era doar amin­tită, dar nu și studiată), în loc să avem grijă de noi, am avut grijă de alții. Acest adevăr, în prezent, s-a întors ca un bumerang și ne vom trezi, posibil, cu un milion de șomeri și tot atâtea persoane reîntoarse din „zări străine” (în mare parte viitori șomeri), care acum simt că au nevoie de părinții lor (România), comportându-se ca fiul risipitor din Biblie. A trebuit să apară un mic virus ca întregul edificiu economic și financiar mondial să se cutremure. Pentru ca să se revină unde am fost acum câteva săptămâni (varianta opti­mistă) sunt de rezolvat două pro­bleme: una vizează lichiditatea siste­mului bancar, și a doua, păs­trarea stabilității cursului leului și a dobânzilor. Autoritățile ne asi­gură că în prezent sunt bani sufi­cienți în bănci și ATM-uri. Se fac eforturi ca Ministerul Finanțelor să aibă acces la acești bani.
De asemenea, ni se spune ca să nu ne facem griji pentru depozitele bancare. Banca Națională a Ro­mâniei afirmă că ia măsuri de a păstra, în condițiile evoluției pieții interne și a volatilității din piețele internaționale a stabilității cursului și a dobânzilor. (Aceste măsuri nu depind de noi decât în mică mă­sură și pe un timp limitat).
Bineînțeles că avem și bucurii. Avem două țări preferate pentru a ne compara: Ungaria, unde forintul s-a depreciat cu 0,7 la sută, iar în Polonia zlotul s-a depreciat tot cu același procent (două țări condamnate de Bruxelles pentru neres­pectare „statului de drept”), dar leul (afirmat cu voce baritonală, puternică) numai cu 0,1 la sută.
Relativa stabilitate a cursului de schimb, ținând cont de noile con­diții economice pentru România, este necesară atâta timp cât majoritatea produselor alimentare le importăm.

Suntem într-o nouă paradigmă economică, caracte­rizată de un context de depreciere, de recorduri (leul se apropie de 4,9 – 5 lei / euro) care înseamnă produse importate mai scumpe. Se vor întreprinde măsuri de salvare a unor agenți economici și oameni, măsuri care se apreciază că vor costa 2 la sută din PIB. Actualul sistem economic, bazat exclusiv pe profit, își trăiește ultimele zile. Mediul academic economic care a intuit (în puține locuri) noul sistem care vine - economia alternativă - poate să înceapă să-și educe studențimea spre un ceva nou, în care ei și cetățenii, uitându-se la un copac să nu vadă în loc de frunze numai bancnote, și în loc de poame „mere de aur”. Poate la cozile de la graniță, spre a intra în țară, vor mai fi unii care la cursul de istorie a literaturii române, din liceu, au studiat poezia: „Sunt măr de lângă drum și fără gard / La mine-n ramuri poame roșii ard: / Drumețule, să iei fără sfială / Că
n-ai să dai la nimeni socoteală / Iar dacă vrei s-aduci cuiva mulțam / Adu-l țărânei ce sub mine-o am / E țara ce la sânul ei ne ține / Hrănindu-ne pe tine și pe mine.”… Dumnezeu cu mila!!!

La iniţiativa consilierului local liberal, Cristian Niculescu Ţâgârlaş, într-o şedinţă de CL extraordinară, a fost votată o Hotărâre prin care agenţii economici din Baia Mare vor fi scutiţi de la plata chiriilor, redevenţelor şi altor sume contractuale datorate bugetului local, pe durata stării de urgenţă.
„Le mulţumesc colegilor consilieri care au înţeles necesitatea sprijinirii mediului de afaceri din Baia Mare şi au votat amendamentul pe care l-am propus în şedinţa extraordinară a Consiliului Local. În Baia Mare, vor beneficia de această exonerare persoanele juridice care au contracte asupra terenurilor proprietatea municipiului sau aflate în administrarea legală a municipiului, respectiv chiriile stabilite pentru spaţiile cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă”, a spus Niculescu Ţâgârlaş.
 

Sorin Bota - măsuri concrete

Deputatul Sorin Bota a transmis o serie de propuneri care să fie luate în perioada aceasta:

1. Vameșii trebuie să cerceteze actele șoferilor, cât timp stau ei la coadă, iar când ajung în frontieră să le fie prelucrate documentele rămânând de efectuat doar controlul, altfel pe cei care azi stau la rând în vamă îi prinde Paștele.
2. Plățile pentru lucrări trebuie să fie făcute direct către subantreprenorii declarați și cei nedeclarați. Dacă aceste plăți se efectuează către antreprenorii generali (AG), aceștia opresc banii și majoritatea dintre ei îi scot din țară.
3. Deblocarea garanțiilor de bună execuție pentru lucrările recepționate, chiar și cele parțial recepționate (cu observație), eventual într-o cotă de 50%, și acestea să fie deblocate (plătite), către cei care au executat real lucrările și de la care AG le-au reținut.
4. Pentru transportatori, derogare de la orele de conducere/odihnă, astfel încât să se asigure cursivitate între punctele de încărcare și des­cărcare, eventual extinderea orelor de condus, cu una sau două ore.
5. Dezinfectarea zilnică a trenurilor și autobuzelor și adaptarea orelor de mers prin comasarea curselor, în funcție de necesarul din această perioadă.
6. Personalul din Ministerul Transporturilor și Comunicațiilor și toate entitățile coordonate să lucreze de acasă și prin rotație, astfel încât să se asigure permanența, cu excepţia celor la care e necesară prezența la birouri sau pe șantiere.    
7. Măsurile de reeșalonare a plăților atât către A.N.A.F. cât și către Ministerul Muncii prevăzute în OG 6/2019, respectiv OG 6/2020 trebuie corelate astfel încât să fie valabile în toate situațiile în care agenții economici se regăsesc. În acest sens, vă solicit și totodată vă propun ca și în cazul U.A.T.-urilor să fie valabile eșalonările fără condiția de aprobare prealabilă a acestora de către Consiliul Local. Acesta ar trebui să ratifice prevederile din aceste ordonanțe, astfel încât ad­ministrațiile locale să poată beneficia de posibilitatea de eșalonare.
8. Cer să se declare situația de forță majoră care să intervină în absolut toate contractele de finanțare, atât de la bănci pentru orice tip de credit, cât și de la Instituțiile Financiare Nebancare, astfel încât, pe perioada cât e declarată această stare, toate plățile scadente în luna martie, întârziate, sau la zi, cât și cele viitoare din luna aprilie și mai, să poată fi eșalonate prin prelungirea contractelor pe perioada cât ele nu se plătesc, fără a se calcula penalizări și dobânzi accesorii! Măsura trebuie să aibă caracter imperativ, fără posibilitatea negocierii între parți, cu excepția acelora care au lichidități și resurse suficiente pentru a le achita.
9. Planurile de restructurare ale firmelor aflate în dificultate, în insolvență, trebuie suspendate și prelungite ca valabilitate până după depășirea situației economice dificile prin care trecem.