• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Joi , 18 Aprilie 2024

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Luni , 20 Martie , 2023

Orașele care riscă să redevină comune

 Scăderea accentuată a populației din ultimii ani nu riscă doar să șteargă de pe hartă, încet dar sigur, zeci de localități mici, ci și să „retrogradeze” zeci de localități. La nivel național, circa 80 de municipii și orașe nu mai îndeplinesc criteriile prevăzute de lege în special în ceea ce privește numărul de locuitori. Drept urmare, ar trebui să redevină comune, respectiv orașe. Pe listă se află și trei orașe maramureșene: Cavnic, Dragomirești și Săliștea de Sus.   

 
 
Conform legii 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului na­țional - Secţiunea a IV-a Rețeaua de localități, regulile în ceea ce privește încadrarea ca municipiu, respectiv oraș, al unei localități sunt clare. Numărul minim de locuitori ai unui oraș este de 5000, iar ai unui municipiu de 25.000 de locuitori. 
Există, însă, și alți indicatori cantitativi şi calitativi minimali de definire a localităților urbane, cum ar fi  Populația ocupată în activități neagricole (% din totalul popu­lației ocupate): 85 în cazul unui municipiu și 75 în cazul unui oraș; Dotarea locuințelor cu instalații de alimentare cu apă (% din totalul locuințelor) – 80% în cazul unui municipiu și 70% în cazul unui oraș; Dotarea locuințelor cu baie şi WC în locuință (% din totalul locuințelor), 75%, respectiv 55%, Număr de paturi în spitale la 1.000 de locuitori, 10, respectiv 7; Nu­măr de medici care revin la 1.000 de locuitori- 2,3 respectiv 1,8 etc. 
În ceea ce privește unitățile de învățământ, în cazul unui municipiu trebuie să fie asigurat nivelul postliceal, iar în cazul unui oraș, cel liceal sau profesional. 
Dacă vorbim despre dotări culturale și sportive, municipiile trebuie să aibă săli de spectacol, eventual teatre, instituții muzicale, biblioteci publice, stadion, săli de sport, iar orașele, săli de spectacol, biblioteci publice, spații pentru activități sportive. 
De asemenea, municipiile trebuie să dispună de minimum 100 de locuri în hoteluri, iar orașele de 50. Există indicatori și în ceea ce privește infrastructura. Astfel, municipiile trebuie să aibă o proporție de minimum 60% din lungimea totală a străzilor modernizate, iar orașele 50%. De asemenea, 70% din lungimea totală a străzilor trebuie să aibă rețea de distribuție a apei și 60% de canalizare, în cazul municipiilor, iar dacă vorbim de orașe, proporția este de 60, respectiv 50%. 
 
Lista criteriilor este mai lungă însă, indicatorul care ar putea retrograda circa 80 de municipii și orașe la nivel național este numărul de locuitori, așa cum reiese din recensământul populației.  În țară sunt chiar și orașe care nu au nici măcar 2.000 de locuitori, cum este cazul localităților Nucet, județul Bihor și Băile Tușnad, județul Harghita. Între cele mai cunoscute orașe prea mici, care nu mai pot fi încadrate la această categorie, se mai numără Azuga, Slănic Moldova, Cavnic, Băile Her­culane, Sulina, Făurei și altele. 
De asemenea, există municipii care nu au nici măcar 10.000 de locuitori. Este cazul Orșovei și Beiușului, dar nici Vatra Dornei, Urziceni, Calafat sau Adjud nu ar mai putea fi municipii, potrivit criteriului populației. 
 
În Maramureș, pe lista orașelor care ar putea redeveni comune se află Cavnic - 4264 de locuitori, Dragomirești - 3154 locuitori și Săliștea de Sus cu 4856 de locuitori. Această schimbare de statut ar atrage mai multe schimbări, printre care cea mai importantă se referă la cuantumul taxelor și impozitelor locale, dar și la numărul funcțio­narilor publici. Rămâne de văzut dacă recensământul va fi urmat și de o reformă administrativă sau nu. 

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.