Oglindă-oglinjoară, cine-i cel mai absent la şedinţe?

Primul an din mandatul actualului Legislativ este analizat de Institutul pentru Politici Publice (IPP) în „Raportul de monitorizare: oglinda activităţii parlamentarilor în anul 2013”, dat publicităţii recent. Maramureşul nu stă bine nici la eficienţă, nici la prezenţă!

Primul an de mandate, primul an de absenţe şi eşecuri. Pe scurt, concluziile celui mai recent raport al IPP „Raportul de monitorizare: oglinda activităţii parlamentarilor în anul 2013”, dat publicităţii săptămâna trecută.

Materialul aduce argumente evidente pentru ca alegătorii să critice în continuare calitatea proiectelor actelor normative iniţiate de parlamentari, dar şi excesul de iniţiative aparţinând Guvernului (93% din iniţiativele adoptate în 2013 au aparţinut Guvernului), fenomenul absenteismului cronic alimentat de faptul că, la precedentele alegeri parlamentare, votanţii - deşi informaţi asupra celor care lipseau de la Parlament - i-au votat în continuare (unii obţinând scoruri electorale foarte mari), abuzul procedurii de adoptare tacită, lipsa interesului Parlamentului de a exercita control eficient asupra Executivului şi, nu în ultimul rând, tolerarea (chiar încurajarea, funcţie de interes) practicii migraţiei politice, în pofida declaraţiilor publice aparent dezaprobatoare ale liderilor partidelor.

Procesul adoptării legilor este departe de a putea fi numit transparent la finalul primului an de mandat: cel mai recent exemplu este cel al fatidicei zile (seri) de 9 decembrie 2013, în care unii deputaţi din Comisia juridică s-au retras într-o şedinţă paralelă pentru a dezbate şi a da raport asupra unor proiecte de lege cu o miză semnificativă, precum proiectul legii minelor sau proiectul legii privind amnistia şi graţierea. Parlamentul continuă practicile de îndepărtare a reprezentanţilor societăţii civile şi ai presei în momente-cheie din procesul de adoptare a unor legi importante.

Parlamentarii de Maramureş nu excelează din păcate nici la prezenţă, nici la iniţiative legislative. Potrivit studiului IPP, deputaţii noştri au avut o prezenţă de 78% la sesiunile din anul trecut, situându-se undeva spre coada clasamentului naţional, iar senatorii o prezenţă şi mai mică, de 73%. În perioada analizată de IPP, deputaţii ar fi putut vota de 813, însă, cea mai mare prezenţă la vot dintre deputaţii maramureşeni o are Istvan Boniş, cu 788 voturi, adică 97%. Urmează Florin Tătaru, cu 95%, Nuţu Fonta cu 82%, Cornelia Negruţ cu 80%, Vasile Berci 76%, Mircea Dolha 73%, Gheorghe Şimon cu acelaşi procent, Călin Matei – 63%, Mircea Man, tot 63%. Dintre senatori, cel mai mult a votat Liviu Titus Paşca – 96% din numărul de voturi posibile, urmat de Sorin Bota – 81%, Liviu Marian Pop 76% şi Ciprian Rogojan doar 41%.

În cele 84 de şedinţe de plen din perioada monitorizată, un deputat a luat cuvântul în medie de 24 de ori. La extremă se află deputatul Tudor Ciuhodaru (PP-DD, Vaslui) cu 398 luări de cuvânt şi 344 de declaraţii politice, dar există şi aleşi care au vorbit o singură dată în plen: la depunerea jurământului, doi dintre aceştia maramureşeni: Gheorghe Şimon şi Călin Matei sunt nominalizaţi de IPP.

În 95 de şedinţe de plen (incluzând şi pe cele comune, dar şi pe cele extraordinare) un Senator a luat cuvântul, în medie de 35 ori, 1 dată la 3 şedinţe. Cei mai activi Senatori din acest punct de vedere au fost, în 2013: Cristina-Irina Anghel (PC) - 279; Tudor Barbu (Ind.) - 168; Darius-Bogdan Vâlcov (PSD) –164. Senatorii care iau cuvântul des în plen sunt cei cu cele mai multe iniţiative legislative. Aleşii maramureşenilor în Senat nu excelează însă nici la vorbit, dar nici la tăcut. Niciunul nu figurează nici în topul celor mai cuvântători, dar nici în clasamentul celor care nu cuvântă.

În primul an de mandat, Guvernului condus de Victor Ponta i s-au adresat, de către parlamentari, un număr de 4.625 întrebări şi 2.101 interpelări. La peste 85%14, dintre acestea (atât întrebări cât şi interpelări) Ministerele vizate de problemele ridicate au formulat răspunsuri. Numărul dublu de întrebări se explică prin faptul că este mult mai uşor (ca procedură este suficient să o adresezi verbal, de la microfonul plenului) să formulezi o întrebare decât să redactezi o interpelare.

În intervalul monitorizat, PSD a formulat cele mai multe interpelări, 851 în total, împărţite aproape egal între Senat şi Cameră (409 la Camera Deputaţilor şi 442 interpelări la Senat).

Pentru comparaţie, PNL a depus 263 de interpelări în ambele Camere şi 988 întrebări, grupul din Senat fiind mult mai activ în acest sens decât cel de la Camera Deputaţilor. 841 de întrebări a adresat PDL în ambele Camere şi 579 interpelări. Din Maramureş, cele mai multe interpelări au fost adresate de Cornelia Negruţ.

Fenomenul de neoprit al migraţiei politice

În primul an al mandatului 2012 - 2016, 36 deputaţi şi 16 senatori (9% dintre parlamentari) au schimbat cel puţin o dată grupul parlamentar faţă de momentul intrării în Parlament. Între 19 decembrie 2012 şi 31 decembrie 2013 grupului parlamentar PSD din Camera Deputaţilor s-au alăturat 14 noi deputaţi, unul dintre aceştia plecând din PD-L către UNPR şi intrând astfel în grupul PSD.

Ceilalţi 13 vin din partea PP-DD şi au adoptat tactici diferite. 5 dintre ei au ales să devină independenţi pentru o perioadă, înscriindu-se apoi fie în PSD (2), fie în UNPR (3). Alţii au trecut direct în grupul PSD (2) sau prin intermediul UNPR (6).

Grupul PSD a şi pierdut 3 deputaţi, unul părăsit grupul (Remus Cernea deputat neafiliat în prezent), iar ceilalţi şi-au terminat mandatul înainte de termen. La finalul anului 2013, grupul PSD numără 171 de membri.

În acelaşi interval, grupului parlamentar PNL i s-au alăturat 5 noi deputaţi, 3 venind de la PD-L şi 2 de la PP-DD. În acelaşi timp PNL a pierdut alţi 5 deputaţi, 3 şi-au dat demisia, iar alţi 2 au părăsit grupul devenind Independenţi (George Becali, care ulterior a fost condamnat definitiv şi a cărui mandat a fost vacantat, dar şi Diana Tuşa care în prezent nu este afiliată niciunui grup). La finalul anului 2013 grupul PNL din Cameră avea 100 de membri. PD-L a suferit de pe urma migraţiei parlamentarilor în detrimentul partidelor UNPR, PC, dar şi trecerea a 4 deputaţi la statutul de neafiliaţi. Cu 9 deputaţi în minus, PD-L rămâne cu 47 de membri. PP-DD a scăzut de la 48 de membri în Camera Deputaţilor la 24 prin plecarea acestora la PSD (4), UNPR (9), PNL ( 2), 4 au devenit neafiliaţi şi PC (5).

Emblematic este exemplul Deputatului PP-DD Cezar Cioată (SUCEAVA), plecat de 2 ori din PP-DD: în februarie 2013 pleacă la PC, dar revine în aceeaşi lună, urmând ca în luna mai să devină independent şi apoi să treacă din nou la PC (tot în mai).

PP-DD are acum 24 de membri.