• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Luni , 13 Mai 2024

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Marţi , 18 Noiembrie , 2014

O arheologie a zonei înalte din Maramureşul Istoric

Sâmbătă, 8 noiembrie, s-a încheiat a doua campanie din 2014 a proiectului „O arheologie a zonei înalte din Maramureşul Istoric”. Proiectul este coordonat de Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş în colaborare cu Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” Bucureşti şi Universitatea „1 Decembrie 1918” Alba Iulia şi are ca obiective: analiza rolurilor pe care munţii din regiunea Maramureşului Istoric le-au avut în vieţile oamenilor de-a lungul timpului, identificarea şi documentarea unei serii întregi de vestigii arheologice ce datează atât din trecutul preistoric, cât şi din cel recent, deschizând noi direcţii de abordare şi înţelegere arheologică a munţilor.

 
 
 

Campania din noiembrie s-a concentrat pe identificarea „wachtahaus”-urilor de pe hărţile Josephine întocmite între anii 1763-1787.

Termenul de wachthaus se referă la „posturile de control” păzite de plăieşii care aveau misiunea să cutreiere permanent dealurile şi munţii dimprejur şi să păzească frontiera.

În jurul localităţii Borşa sunt 2 astfel de posturi. Cea mai relevantă informaţie privitoarea la acestea o avem din jurnalul Împăratului Iosif al II-lea care a vizitat zona în anul 1773; din scrierile sale aflăm că paza era asigurată într-un post de 4 plăieşi şi în celălalt de 2, timp de câte 14 zile.

 

Un alt obiectiv a fost verificarea locului unde a avut loc bătălia din 1717 dintre tătari şi borşeni, unde din cei 10 000 de tătari au scăpat cu viaţă mai puţin de 2 000. Deşi la momentul actual avem un monument în apropiere de „Preluca Tătarilor”, pe aceleaşi hărţi Josephine întocmite la 50 de ani de la bătălie, locul este indicat în altă zonă.

Tot acum au fost cercetate şi cele două aşezări paleolitice identificate la altitudinea de peste 1500 de metri, descoperite în campaniile anterioare, astfel am colectat de la suprafaţă câteva unelte de piatră vechi de peste 10 000 de ani.

 

Pentru identificarea unor noi locuiri la altitudine au fost cercetate zonele cuprinse între Vf. Cearcănul (1846 m), Muntele Ţifa (1612 m), Piciorul Şesului (1697 m), Dealul Bradului, Vf. Hăjmaru (1685), Vf. Cornul Nedeii (1778 m) şi Vf. Coasta Plaiului (1560 m). Membrii echipei au fost Marius Ardeleanu, Bogdan Bobînă (arheologi) şi Zamfir Şomcutean (conservator) angajaţi ai Muzeului Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş, precum şi doi voluntari Vlad Săsăran (doctorand la Universitatea din Petroşani) şi Dragoş Conţiu (student arheologie la UBB).   

 

Pentru anul viitor, Muzeul Judeţean de Istorie şi Arheologie Maramureş îşi propune organizarea a patru campanii de cercetare. Fiind finanţate din bugetul propriu al muzeului colectivul de cercetare este deschis sponsorizărilor şi voluntariatului.

 
 

Bogdan BOBÎNĂ

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.