• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Miercuri , 01 Aprilie 2020

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Vineri , 6 Martie , 2020

Noul coronavirus și maramureșenii din străinătate: reacții, măsuri și panică

În România, numărul persoanelor infectate cu noul coronavirus a ajuns la 6, dintre care unul provine din Maramureș. I Autoritățile române îndeamnă însă la calm și susțin, obsesiv, că situația nu e atât de gravă. I Și totuși, în lume, COVID-19 a generat măsuri de securitate foarte stricte. I Ce spun românii din străinătate? Cum au reacționat alte state în fața pericolului epidemiei de coronavirus? Și cât de justificate sunt isteria și panica din rândul populaţiei? I Sunt doar câteva întrebări la care ne răspund maramureșeni din Belgia, Franța, Italia, Marea Britanie, Spania, Germania și SUA.

 

Între mărire și decădere, între caterincă și isterie. În România, noul coronavirus a generat reacții în extreme. În timp ce românii au luat cu asalt supermarketurile și farmaciile, ca să-și cumpere măști, specialiștii au tot încercat să ne convingă că gripa sezonieră e mai periculoasă decât cea chinezească. La ora închiderii ediției, în România erau confirmate 6 cazuri de coronavirus, dintre care unul deja vindecat, „cu ciorbă”. Unul dintre pa­cienții depistați cu coronavirus provine din Maramureș. Potrivit anchetei realizate de Prefectura Maramureș, bărbatul nu a spus la vamă că vine din Italia. Traseul lui a fost urmărit însă pe camerele de supraveghere și se pare că a călătorit singur. Autoritățile mai spun că el a dat dovadă de prudență. A mers acasă și s-a izolat într-o cameră, fără să aibă contact cu soția lui. Astfel că nu a mai infectat pe nimeni. Totodată, din datele centralizate la Ministerul Sănătății, 35 de persoane se află în carantină instituționalizată, iar pentru 10.771 de persoane a fost instituită auto-izolarea la domiciliu. Totuși, România, spun autoritățile, e departe de o epidemie. Îngrijorarea princi­pală e că în preajma sărbătorilor pascale, românii din străinătate s-ar putea întoarce în țară, ceea ce ar putea duce la creșterea numă­rului de persoane infectate. Dar cum e la alții? Cum resimt maramureșenii din străinătate isteria generată de noul corona­virus? Ce măsuri iau alte state, comparativ cu țara noastră? Pentru a afla răspunsurile la aceste întrebări, am luat legătura cu maramureșeni din Belgia, Fran­ța, Italia, Marea Britanie, Spa­nia, Germania și SUA.
Răspunsurile lor zugrăvesc un tablou complet al reacțiilor în fața noului virus.
În Italia, țara europeană cea mai afectată de noul coronavirus, lucrurile par că s-au mai liniștit. Adriana Pop spune: „În zona noastră, Emilia Romagna, au fost 4 zile de panică, de duminică, 23 februarie, până miercuri, 26, zile în care magazinele au fost luate cu asalt, dar mereu aprovizionate. Zeci de poze au fost postate pe social media cu rafturi goale, dar asta pentru că nimeni, nici măcar marketurile nu se așteptau la un asemenea val. Au fost blocate multe transporturi de marfă și nu numai, a celor care veneau din zonele de carantină, de lângă Milano, care au fost închise. La noi în zonă au fost descoperite 6-7 cazuri pozitive și asta a alarmat un pic populația. În momentul de față, școlile, cinema-urile, discotecile etc. sunt închise pe perioadă nedeterminată. În restaurante și baruri, mesele, prin noua lege, nu au voie să fie mai aproape una de alta de 1 metru. De asemenea, au fost amenajate spații speciale înafara spitalelor pentru suspecți, pentru a evita contactul cu alți pacienţi din spitale. Mass media și social media ne acuză de impru­dență, și probabil au dreptate. Deși e un virus, pentru bătrânii noștri ar putea fi o problema gravă. Italienii sunt alarmați, dar lumea s-a calmat mult. Preocuparea majoră e constituită de criza turistică care o să fie vara asta. Toate hotelurile erau deja pline de Paşte, iar acum rezervările au fost anulate. Cred că nici românii nu se vor întoarce în țară de Paște”.
Șerban Morcovescu, din SUA, spune: „Percepția asupra acestei probleme este diversă, aș putea spune că reacțiile variază de la o extremă la cealaltă, însă, în ge­neral, situația este calmă, cel puțin în aparență. Tocmai am călătorit pe calea aerului între două metropole mari din US și ceea ce se poate remarca călătorind este că lumea nu se află într-o stare de alertă vizibilă. Nimeni nu purta măști și nimeni nu vorbea despre aceste probleme. Vizibil nu s-au luat măsuri de precauție în aeroport, pentru așa ceva. Un indiciu pertinent vizavi de această temă este epuizarea stocurilor de măști cu coeficient mare de filtrare, din toate magazinele specializate de vopsele sau vopsitorie, sau în departamentele de specialitate din marile supermarketuri. Cu o zi înainte să zbor am vrut să cumpăr și eu ceva și în primul magazin specializat pe produse și articole de gen, mi s-a spus că stocul de măști era epuizat de două săptămâni, iar în magazinul specializat pe vopsele în care am fost ulterior mi s-a spus că cineva cumpărase cu o zi înainte aproape toate măștile de pe stoc, cheltuind în jur de 400 $. E cert că puțini dintre cei mulți sunt într-o stare reală de alertă, care însă nu se manifestă în ceea ce privește achiziționarea de produse alimentare neperisabile, căci nu am văzut să existe o epuizare a unor asemenea stocuri în magazin, cel puțin la o rată de dispariție perceptibilă de pe raft. O prietenă de-a noastră, româncă, din Seattle, unde au fost descoperite cazurile recente, puternic mediatizate, ne-a spus însă acum 3 zile că la ei se întâmplă deja aceste lucruri, lumea cumpără masiv alimente. Un alt prieten de-al meu, expert financiar care lucrează în evoluția stocurilor și finanțelor, observa evoluția alarmantă a valorilor acestora la marile companii financiare, și remarca faptul că tema corona­virusului este una care nu nea­pă­rat dictează aceste evoluții cât una de afiș care maschează și vălureşte de fapt mișcări tectonice financiare masive în perioada imediat urmă­toare, pe care el le prezicea deja cu câteva luni în urmă. Instituțiile publice avertizează că monito­rizează atent situația, vorbesc de școli (ştiu că districtul în care lucrează soția mea deja a dat co­municări pe tema asta) în genere, este ridicat nivelul de alertă al instituțiilor. E interesant de văzut ce aduc următoarele 2-3 săptă­mâni. Personal, practic prudenţa și aplic măsurile de igienă de bază recomandate”.

Daniel Tătăran, preot în Gran Canaria (Spania), spune că: „Primul caz de coronavirus care a fost identificat în Spania a fost în Insulele Canare, respectiv în Insula de la Gomera, o insulă care se află lângă Tenerife, fiind vorba despre un cetățean german. Acest caz a fost identificat în 30 ianuarie, când a început să se răspândească virusul. Acesta a fost pus imediat în carantină și izolat, iar în momentul de față este vindecat și nu au mai fost alte cazuri în Insula de la Gomera. Între timp, în Spania
s-au înregistrate deja 115 cazuri de coronavirus, cele mai multe cazuri în comunitățile din Madrid, Cata­lunia și în Valencia, iar în Insulele Canare sunt 7 cazuri confirmate. Într-adevăr, este o problemă, pentru că în Insula Tenerife sunt înregistrate toate aceste cazuri. În Insula Gran Canaria și în celelalte insule nu este niciun caz de infectare cu coronavirus, până în momentul de față.

În Tenerife totul a început de la un grup de turiști italieni care au venit în vacanță în sudul insulei. Prima dată a fost identificat unul, iar apoi alți 6, toți din același grup de ita­lieni care au venit în Tenerife. Hotelul a fost pus în carantină și a fost închis. Acolo nu intră nimeni nici astăzi și este păzit de poliție și de medici. Aceste 7 persoane care au fost infectate se află în spital în Tenerife, iar restul sunt în hotel, sub supraveghere, împreună cu toți angajații, sub o monitorizare permanentă. Erau în jur de 800 de turiști în hotel, dintre care au ieșit deja din hotel 200 care nu au avut niciun contact cu turiștii infectați, dar care sunt în continuare sub supraveghere până depășesc perioada de incubație. Restul de 600 de persoane sunt încă în hotel. Nimeni nu se poate apropia, toată zona este izolată și inclusiv la Bi­serica situată în imediata apropiere a hotelului, s-au suspendat toate slujbele. Asta nu pentru că ar fi un pericol, ci pentru că de jur împrejurul hotelului este plin de mass-media și chiar dacă se aude că se trag clopotele (clopotele fiind automate) se creează panică și între­bări dacă nu a murit cineva de coronavirus. Presiunea presei este foarte mare și aceasta creează practic toată această isterie în insulă.
În rest, totul se desfășoară normal în Tenerife. Am vorbit cu părintele ortodox de acolo și mi-a spus că la început a fost o adevărată isterie, provocată oarecum de mass-media, care stă și acum în jurul hotelului. În rest, viața oamenilor se desfășoară normal. Nu sunt oameni cu măști pe stradă, turiștii merg și vin, magazinele sunt des­chise. Situația este bine ținută sub control. Teama este acum să nu apară alte cazuri după acest grup de italieni, care au fost și încă sunt în Tenerife. Starea lor este bună, niciunul nu este grav, dar sunt încă internați în spital.
În Gran Canaria nu a fost semnalat niciun caz de coronavirus, deși aici este un număr foarte mare de ita­lieni, turiști sau rezi­denți. Comunitatea de italieni din Gran Canaria este mult mai mare decât în Tene­rife. Turiști sunt foarte mulți, nu este nicio panică. Ba mai mult, în această perioadă sunt organizate carnavaluri și lumea este binedis­pusă. Există o preocupare pe acest subiect, dar în limite moderate, fără panică și isterie”.

Dana Petrișor, din Paris, spune că: „Paranoia coronavirusului a cuprins toată Europa și Franța nu face excepție. Totuși, revenind eu de curând din țară, am impresia că e o paranoia ceva mai «organi­zată», dacă putem spune așa, decât în România.
Lucrurile se petrec diferit, în func­ție de regiuni sau chiar localități, după cazuri și răspândirea lor. Franța are 204 cazuri confirmate și 4 decese, din care trei sunt persoane foarte în vârstă și cu alte patologii invalidante, și a patra e o persoana de 60 de ani, venită din China.
E drept că măsurile luate pot fi discutabile. De exemplu, în Re­giu­nea Pariziană, s-a interzis orice manifestare care poate aduna peste 5.000 de persoane la un loc. Astfel, a fost anulat maratonul Parisului, legendara manifestare pariziană, sau concerte în săli de peste 5.000 de locuri. Ceea ce a făcut pe unii cântăreți sau actori să întrebe care e diferența între o adunare de 5.000 de persoane și una de 4.990?
Multe alte locuri care implică o aglomerație sunt închise, în urma dreptului de retragere a personalului, în caz de primejdie. Luvru face parte dintre ele și turiștii decepționați bat pasul pe loc în fața celui mai vizitat muzeu din lume, în speranța că, până la urmă, vor fi lăsați să intre. Între timp, primăriţa Parisului a promis că Turnul Eiffel nu va fi închis.
În clipa asta, pe canalele de televiziune, se anunță deschiderea Luvrului. Să sperăm că va continua.
Tot în baza aceluiași drept de retragere, mulți șoferi de autobus au refuzat să lucreze, neavând nici o posibilitate de izolare față de călători. În autobusele franceze, șoferii nu au o cabină proprie, ci vin în contact direct cu călătorii, cu atât mai mult cu cât un bilet de călătorie se poate cumpăra direct de la șofer, la urcarea în autobus.
Există mici localităţi unde s-au închis școlile, cursurile continuând prin internet, copiii conectându-se la siturile respective. De asemene, în toată ţara se face apel la populația care poate recurge la «teleserviciu» să lucreze acasă cât se poate de multă vreme.
În mijloacele de transport în co­mun, cum ar fi metroul, RER-ul sau altele, se pot vedea călători cu mască – dar nu mulți – și ceva mai mulți cu mănuși, pentru a nu atin­ge cu mâna goală barele din va­goane.
Rare sunt locurile unde s-ar fi făcut provizii excesive. Au crescut însă comenzile pe net. Eu care comand astfel, la Carrefour, de când mi-am fracturat piciorul, am constatat că livrarea ia acum vreo 4-5 zile, față de 2 zile sau chiar a doua zi, cum era obiceiul. Văd la televizor că unele comunități din DOM-TOM sunt mai pornite să golească rafturile și chiar agre­sează turiștii sosiți din Europa. Probabil că sentimentul insular le amplifică îngrijorarea.
În schimb, mi-am putut da seama că multă lume nu se lasă cuprinsă de paranoia. Francezii sunt obiș­nuiți să se îmbrăţişeze și să se sărute la fiecare întâlnire și sunt mulți care păstrează aceste obiceiuri. De asemenea, în comunitatea parohiei noastre, absolut nimeni nu ezită să sărute icoanele, cei ce se împărtășeau și își împăr­tășeau copiii erau tot atât de numeroși și eu însămi, sosind după două săptămâni de absenţă, am fost luată cu asalt și îmbră­ţişată de zeci de persoane. Or, nu cred că suntem singura comunitate care procedează normal în furtuna asta de paranoia generală. Bisericile catolice sunt destul de goale sau chiar închise în unele localități sau cartiere (dar prea pline nu sunt ele nici de obicei), în timp ce toate celelalte rituri și religii și-au păstrat ritmul obișnuit.
Comunitatea asiatică este cea care suferă cel mai mult, în urma paranoiei actuale. Tot restul populației se ferește de bieții chinezi, vietnamezi sau alte persoane cu ochii oblici, ceea ce devine de-a dreptul supărător, mai ales că, în Franța și mai ales în Paris, comunitatea asiatică este foarte numeroasă.
Compatrioata noastră, ministrul francez al Sportului, Roxana Mărăcineanu, a ținut o reuniune de urgență pentru a decide ce se va întâmpla cu meciurile sau concursurile viitoare. Târgul anual de Agricultură (cea mai mare fermă a Europei, cum este numit) a închis cu o zi mai devreme decât trebuia, alte târguri și expoziții au fost anulate, cum ar fi, din păcate, marele Târg de Carte de la Paris, după exemplul Elveției care a ținut Salonul Auto cu uşile închise și a premiat maşina anului cu un simplu comitet.
Autorităţile sanitare au hotărât ca fiecare caz să fie tratat după gravi­tate. Medicul de familie poate trata acasă cazurile ușoare, ca orice gripă sezonieră, bolnavilor li se interzice venirea la Urgență, pentru a nu contamina sau a nu se contamina în contact cu alte persoane, ci să sune la 15 (numărul de urgență medicală), unde me­dicul va lua hotărârea care se impune, în funcție de simptomele descrise.
Foarte date peste cap sunt alegerile municipale din Franţa, care vor avea loc în 15 martie. Obiceiul candidaţilor de a strânge mâna alegătorilor sau chiar de a-i îmbrăţişa, la reuniuni sau în locuri publice, e pus sub semnul între­bării. Se pune și problema cum urmează să se procedeze în cadrul centrelor de vot, unde toată lumea vine în contact cu toată comisia de votare. Este o problemă care frământă acum conducerea Statului… Oricum, va urma… Așa cum vor urma multe alte peripeții sau probleme pe care le va pune coronavirusul actual, în timp ce bolnavii de gripă obişnuită, sezonieră, continuă să moară (câteva mii pe an) neștiuți de nimeni…”.

Panica a cuprins și Marea Britanie. Răzvan Daubner, maramu­reșean care locuiește în Anglia, spune că: „Săptămâna trecută erau deja 7 școli închise din cauza coronavirusului, dintre care una în Birmingham. Din câte știu, au fost identificate 70 de cazuri, și doar de luni până marți numărul a crescut cu 16. Am avut o ședință la locul de muncă, după terminarea programului, și ni s-a spus să avem grijă”.
Toni Nyerjak care locuiește în inima Europei, în Belgia, spune că: „În Belgia avem până acum 8 cazuri, dar nu există o isterie. Nici măcar în aeroporturi, viața curge normal. Campania de informare se face în mass media, dar e foarte calmă, iar despre golit magazine și nebunia cu măști, nici vorbă. Viața decurge foarte normal, săptămâna trecută, la Binche, la carnaval, au fost 300.000 de oameni, iar în Anderlues, unde stau eu, vreo 25.000. Localitățile din jur au fiecare carnavalul lor, care se ține cu sfințenie, Gilles-ii își îmbracă ținutele și mărșăluiesc, iar oamenii sărbătoresc. Nici spitalele nu sunt aglomerate. Acum citesc în presă că într-o școală din Flandra au găsit niște elevi pozitivi, dar nu e nici o nebunie sau panică. Nu au închis școala res­pectivă”.
Panica crește și în Germania. Michaela Braun Noviello, o mara­mureșeancă care locuiește în această țară, spune că: „De circa 2 săptămâni, mediatizarea problemei «coronavirus» s-a intensificat semnificativ, anume după ce au apărut primele cazuri în Germania. De la acest moment, populația a înțeles că pericolul de a se infecta este acut și în Germania, nu mai este doar o problemă a estului îndepărtat. De la acest moment, Institutul Robert Koch din Berlin, instituția centrală a guvernului german pentru observarea sănă­tății publice, actualizează zilnic statisticile privind cazurile de îmbolnăviri și publică informații utile pentru populație. Actualmente sunt 262 de bolnavi testaţi pozitiv în Germania și niciun deces. Toate instituțiile de învă­țământ și angajatorii trimit regulat prin e-mail, către părinţi, respectiv angajați, informații publicate de Institutul Robert Koch, și le solicită să respecte măsurile de igienă prezentate acolo și să se informeze regulat cu privire la măsurile ce pot fi luate pentru protecția personală. Fiecare program de televiziune și radio raportează zilnic, în cadrul emisiunilor de actualități, informații actuale cu privire la riscul de infecție, zonele de risc și metodele de protejare împotriva infecției. Se explică în mod obiectiv că cea mai bună măsură de protecţie este spălatul des pe mâini, evitarea atingerii feței, ochilor, nasului și gurii cu mâinile nespălate, evita­rea contactului cu persoane care prezintă afecţiuni respiratorii, evitarea locurilor aglomerate și a evenimentelor.
Din punctul meu de vedere, la TV și radio, modul de prezentare a problemei nu produce panică, însă avertizează asupra seriozității epidemiei. Reacția populației se menține în limite raționale, însă se remarcă cumpărarea excesivă a ali­mentelor cu termen lung de vala­bilitate. Spre exemplu, noi am fost luni la cumpărături și am constatat că la raionul de conserve era cam gol, nu mai erau produse semipreparate îngheţate, lapte cu termen lung de valabilitate și nici apă. Măștile de protecţie se vând pe Internet la prețuri exagerat de mari, deși în mass-media se precizează faptul că acestea nu ar fi un mijloc eficient de protecție decât în anumite situații, deoarece nu s-a dovedit că virusul este transmisibil prin aer, deci aceste măști ar fi necesare doar dacă se ia contact direct cu persoane infectate. Nu au fost închise grani­ţele și nici nu au fost efectuate controale la intrarea în Germania. Au existat zvonuri neoficiale că
s-ar efectua asemenea controale, dar acestea au fost infirmate de autorități, care au menţionat că nu poate fi îngrădit dreptul oamenilor de a călători. Cu toate acestea, au fost anulate unele spectacole din inițiativa organizatorilor, deoarece publicul ar fi renunţat la bilete. În Heidelberg trebuia să vină un teatru din București cu o piesă a lui Dan Tudor, vineri, 06.03. Astăzi s-a anunţat că spectacolul a fost anulat pentru lipsa spectatorilor. Bănuiesc că a fost anulat tot turneul, trebuia să joace în mai multe oraşe, Frankfurt, Stuttgart și încă vreo două. Există pe Internet, pe portaluri de știri, și articole care pot provoca panică, însă nu pot să confirm că eu aș resimți atmosfera generală ca fiind una de panică. Există şi articole care publică opinii ale unor virologi, care sunt de părere că 70-80% din populația Germaniei se va infecta în urmă­torii ani, dar aceste opinii nu se regăsesc pe pagina oficială a Institutului Robert Koch. Astăzi am auzit la radio că se preconizează o încetinire a răspândirii virusului din cauza vremii deosebit de calde, la care acest virus nu rezistă, dar că va reveni în noul sezon rece. Probabil că lumea speră că până la iarna următoare va intra pe piață un vaccin.
În concluzie, părerea mea este că, în general, deși se vorbește încontinuu despre tema «coronavirus» peste tot, atmosfera este calmă, lumea se manifestă rațional, însă este prevăzătoare. Activitățile se desfășoară normal, dar oamenii își fac provizii și se stă mai mult pe-acasă”.

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.