• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Joi , 28 Martie 2024

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Vineri , 29 Martie , 2019

Noua Lege a Minelor, la orizontul 0!

Actualul guvern a pus în dezbatere publică noua Lege a Minelor, una dintre cele mai aşteptate legi. De aproape zece ani se discută de o nouă lege care să reglementeze industria extractivă, un sector de bază al dezvoltării economice, mult anunţată de toate guvernele ce s-au perindat pe la Palatul Victoria.

 

România este o ţară cu resurse minerale importante, dar care nu sunt exploatate decât într-un anumit procent. După cum se ştie, minereurile nefe­roase nu se mai extrag deoarece mineritul neferos a fost închis total în 2007. O decizie contro­versată care a influenţat negativ industria românească, devenită dependentă de importurile de materie primă sau de produse finite. Odată cu mineritul neferos s-au închis şi majoritatea combinatelor de prelucrare a acestor minereuri. Totul vine acum din import!
În ultimii cinci-şase ani, în Europa, în special, mineritul neferos a fost reconsiderat, s-a trecut din nou la exploatarea resurselor la nivel maxim. În ţările din jurul României, această mişcare s-a putut face firesc, uşor, fără mari probleme. Acolo nu s-a închis totul, ca în România.
Presaţi de problemele economice, oficialii români au repus problema mineritului neferos pe tapetul Eco­nomiei. Toţi au spus oficial, direct, tare, că mineritul neferos v-a fi repornit. Majoritatea oficialilor nu au avut habar de legislaţie, de cerinţele legislative. Mineritul a fost închis prin hotărâre de guvern, prin o altă hotărâre de guvern trebuie redeschis. Pentru a se putea redeschide trebuie o nouă Lege a Minelor. Nu intrăm în amănunte, minunatul nostru săptă­mânal a scris de nenumărate ori de ce este nevoie de o nouă Lege a Minelor. Şi aşa au tot apărut variante de Lege, dar au ră­mas până la urmă în serta­rele promisiunilor electorale.
Acum, guvernul pare decis să readucă cadrul legislativ la cerinţele actuale. Proiectul noii Legi a fost pus în dezbatere publică, după care se va intra pe linia dreaptă a promovării acesteia.

Lectura publică a produs efecte. Luări de poziţii, completări, în­trebări, dispute între specialişti. Cea mai dură replică a venit din partea ecologiştilor. Un ONG cunoscut pentru susţinerea închiderii mineri­tului, a activităţilor care presupun prelucrarea cu cianură şi alte astfel de cerinţe, ne-a trimis un fel de protest, comunicat, cu privire la proiectul Legii Minelor.

„Mining Watch România trage un semnal de alarmă față de noua lege a minelor, pusă în dezbatere publică de Guvernul Dăncilă. Legea acordă privilegii fără precedent companiilor miniere, în detrimentul cetățenilor, care pot fi expropriați forțat în cazul în care nu doresc să vândă casele sau terenurile pe care se pot face exploatări. Mining Watch România invită cetățenii să se implice activ pentru a opri acest proiect legislativ dezastruos pentru dezvoltarea ­sănătoasă a României. Proiectul de lege a fost coordonat direct de către Secretariatul general al Guvernului (SGG). condus de Toni Greblă și de Darius Vâlcov, consilierul premierului Dăncilă. Munca efectivă a fost realizată de o comisie inter­ministerială, sub supravegherea d-lui Găbudeanu, fost funcționar public care acum se află (simultan) și în serviciul Guvernului și al Deva Gold, operator minier ce vrea să exploateze cu cianură aurul de la Certej. Bogdan Găbudeanu a fost detașat special la Guvern pentru a lucra la legislația minieră, după cum reiese dintr-o investigație Newsweek. Toni Greblă este același care a inițiat în 2009 primul proiect de lege care prevedea că orice investitor privat cu o licenţă de exploatare minieră va avea dreptul să exproprieze cetățeni de bunuri imobile dobândite legal. Proiectul său a fost respins în urma presiunii publice, dar a fost reluat în cea mai mare parte de alte două propuneri legislative eșuate: celebra lege specială pentru Roșia Montană (2013) și legea minelor respinsă la rândul său în Marțea Neagră (10 decembrie 2013).
Este un semnal periculos, iar legea oferă corporațiilor miniere putere supremă: declararea proiectelor miniere ca fiind de interes public național și exproprierea localnicilor care nu vor să-și vândă proprietățile.
Vechea lege specială pentru Roșia Montană revine pe agenda Guvernului și este extinsă întregii industrii miniere (de la exploatările de căr­bune la cele de nisip, piatră sau aur). Corporațiile miniere obțin astfel tot ce și-au dorit vreodată.
De această nouă lege ar beneficia în egală măsură Roșia Montană Gold Corporation, Deva Gold (Certej) sau Samax România (Rovina). Toate aceste companii, care în prezent întâmpină dificultăți majore, pri­mesc un cec în alb pentru viitor. Numeroasele probleme juridice cu care se confruntă aceste companii își găsesc rezolvare în prevederile și derogările introduse în noul proiect de lege. Guvernul României poate ajunge la un compromis cu Gabriel Resources în arbitrajul de la Washington doar dacă oferă garanții palpabile companiei miniere. Prin urmare, Guvernul schimbă acum legea, astfel încât exploatarea de la Roșia Montană să devină legală. Acest lucru este atât mai presant cu cât Licența 47/1999 va expira în luna iunie a acestui an.”, se arată în comunicatul acestui ONG.

 

 

Fragment din nota de fundamentare
 

Întreprinderile publice reprezintă un segment important al economiei naţionale care, prin activitatea şi rezultatele lor financiare, au influenţă asupra stabilităţii şi dezvoltării economice a ţării.
Deţinerea de către stat de participaţii la întreprinderile publice are la baza atât raţiuni economice, cât şi sociale, de serviciu public, structurale sau de siguranţă naţională, pornind şi de la aşteptările cu privire la nevoile pe care acesta trebuie să le acopere.
Indiferent de motivaţia statului ca acţionar în întreprinderile publice, aceasta are întotdeauna un impact economic, cu implicaţii substanţiale asupra bugetului de stat, precum şi de natura socială. În unele societăţi însă, cum sunt şi societăţile de interes strategic, este importantă prezenţa statului ca acţionar, într-o formă care exclude orice fracturi ori deficienţe în cadrul fluxului informaţional generate de funcţionarea distinctă a ministerului de resort, de persoana juridică ce exercită în numele acestuia atribuţiile de instituţie publică implicată şi să asigure adoptarea unor decizii strategice obligatorii la nivel naţional, în mod unitar. De asemenea, administrarea societăţilor cu capital majoritar sau integral de stat presupune luarea deciziilor acţionarului în mod unitar şi potrivit limitelor de competenţă. Implementarea coerentă şi unitară a politicii de acţionariat a statului în societăţile aflate sub autoritatea Ministerului Economiei, va asigura creşterea performanţelor financiare şi operaţionale sustenabile ale ope­ratorilor economici. Totodată, mă­surile propuse facilitează un com­­por­tament al statului adecvat, similar cu cel al celorlalte instituţii publice implicate şi în acord cu prevederile legale incidente, prin transformarea unor funcţii contractuale în funcţii publice. În plus, este necesară luarea unor măsuri pentru scurtarea circuitului de elaborare şi adoptare a unor decizii, prelungit prin existenţa a două instituţii pu­blice care trebuie să se manifeste - una ca titulară a calităţii de instituţie publică implicată şi una ca persoană juridică căreia i-au fost delegate atri­buţii ale instituţiei publice implicate.
Având în vedere argumentele anterior menţionate se impune luarea, în regim de urgenţă, a măsurilor necesare, astfel încât statul să poată asigura protecţia şi valorificarea adecvată a proprietăţii sale, cu referire exclusivă, în cazul de faţă, la participaţiile deţinute la
operatorii economici aflaţi sub autoritatea Ministerului Economiei.
De asemenea, se propun măsuri pentru asigurarea resurselor, inclusiv umane, necesare elaborării şi punerii în aplicare a politicilor şi strategiilor în domeniul economic, pentru dezvoltarea în condiţii de profitabilitate a activităţii operatorilor economici cu capital de stat de sub autoritatea Ministerului Economiei şi exercitării drepturilor şi obligaţiilor ce decurg din calitatea de acţionar a statului.
 

 

Concluzia noastră
 

Plecând de la aceste consideraţii ecologiste, am vorbit cu mai mulţi specialişti din mineritul maramureşean. Toţi, fără excepţie, au spus că este o lege bună care va ajuta mine­ritul să redevină o activitate de bază, importantă.
În opinia acestor specialişti este un proiect bun, favorabil investiţiilor în minerit. Ar permite statului, care este proprietarul bogăţiilor subsolului, să-şi pună în valoare zăcămintele şi să obţină venituri la buget. Specialiştii nu spun că aceste zăcăminte trebuie exploatate iraţional şi periculos pentru mediu, aşa cum spun organizaţiile nonguvernamentale că se va întâmpla, pentru că tot statul are suficiente pârghii ca să se asigure că firmele care investesc în exploatare respectă legea. Dacă vom merge cu povestea „dro­bului de sare” la infinit şi nu ne asumăm niciun risc, invocând fatalitatea că autorităţile sunt corupte/coruptibile iar investitorii nişte ticăloşi, nu avem nicio şansă. În concluzie, legea ar fi bună, deşi este emanaţia PSD!

 

„Este un semnal periculos, iar legea oferă corporațiilor miniere putere supremă: declararea proiectelor miniere ca fiind de interes public național și exproprierea localnicilor care nu vor să-și vândă proprietățile.
Vechea lege specială pentru Roșia Montană revine pe agenda Guvernului și este extinsă întregii industrii miniere (de la exploatările de cărbune la cele de nisip, piatră sau aur). Corporațiile miniere obțin astfel tot ce și-au dorit vreodată”.
- comunicat ONG

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.