Mondo Cane

Piotr Ilici Ceaikovski, celebrul compozitor rus este autorul, printre altele, a baletului „Lacul lebedelor”. Libretul baletului (în 4 acte) este unul dintre cele mai cunoscute și a fost pus în scenă pentru prima dată în 1877 în Moscova, la renumitul Teatru Bolshoi, coregraf fiind Julius Reisinger, având ca sursă de inspirație o veche legendă rusă (după alții, o legendă germană, dacă judecăm după numele personajelor principale: Siegfried, Odette - Odillia, Rotbart ș.a.) și a corespuns pretenţiilor compozitorului rus. În prolog aflăm despre transformarea în lebădă a unei prințese, blestemată de geniul rău, Rotbart. Urmează o petrecere la majoratul prințului Siegfried, căruia mama îi propune ca a doua zi să-și aleagă o mireasă. Dansurile nu-l înveselesc; mai degrabă pleacă singuratic spre malul lacului din parcul castelului de unde se văd în zare ruinele unui vechi palat. Gândurile sunt întrerupte de zborul unui stol de lebede care poposește pe malul lacului, lângă ruine. Dornic să le vâneze, prințul ia arbaleta și aleargă prin pădure.
Ajunse la mal, lebedele se transformă în prințese chiar în momentul în care Siegfried voia să o țintească pe cea mai frumoasă. Lebedele îl încon­joară, iar cea mai frumoasă dintre ele, Odetta, îi destăinuie blestemul lor. Siegfried este hotărât să lupte pentru nimicirea geniului rău, Rotbart, dar Odetta îl previne că nu prin luptă poate dezlega blestemul, ci printr-un jurământ de iubire. Siegfried îi jură iubirea.
În sala de onoare a palatului îi sunt prezentate lui Siegfried mai multe tinere posibile mirese. El le refuză și se arată cucerit de o stranie pereche care intră neanunțată, recunoscând în trăsăturile fetei (de fapt, fiica lui Rotbart) pe Odilia. Acceptă să se căsă­torească cu ea, călcându-și astfel jurământul.
Trădată, lebăda-prințesă se vede con­damnată la prelungirea blestemului. Siegfried vine, recunoscându-și greșeala și implorând iertarea. Iubirea celor doi este mai puternică decât Rotbart. Blestemul se risipește la cele dintâi raze ale aurorei.

O trupă de balet din Africa de Sud
şi-a introdus în repertoriu minunata poveste. Distribuţia a uimit o lume întreagă când alături de balerine, îmbrăcate în fustiţe albe, au apărut pe scenă balerini vânjoşi îmbrăcaţi tot în fustiţe albe care alături de „lebedele” feminine dădeau graţios (!!!) din „aripile” musculoase.
Regizorul spectacolului şi-a justificat opţiunea prin toleranţa care trebuie să triumfe în faţa tradiţiei (???).