Mondo Cane

Cum își caracterizează marii clasici ruși propriul popor:Mihail Evgrafovici Saltîkov, cunoscut sub pseudonimul N. Șcedrin, 1826-1889, a fost unul dintre cei mai mari scriitori satirici ruși ai secolului al XIX-lea:
„Dacă aș adormi, trezindu-mă după o sută de ani, și m-ar întreba cineva ce se întâmplă în Rusia, aș răspunde fără să clipesc: beție și jafuri”.

Aleksei Nikolaevici Tolstoi, 1882- 1945, a fost un scriitor rus care a abordat multe genuri, dar care s-a specializat în literatură SF și romane istorice:
„Moscovia - Taiga ruso-mongolă, sălbatică, întinsoare a jafului”.

Fiodor Mihailovici Dostoievski a fost unul din cei mai im­portanți scriitori ruși, operele sale având un efect profund și de durată asupra literaturii, filozofiei,  psihologiei și teologiei secolului al XX-lea:
 „Nație ce cutreieră prin Europa și caută ce să mai distrugă, să facă praf, pur și simplu, totul. Din batjocură”.

Mihail Afanasievici Bulgakov, 1891 – 1940, a fost un  romancier și  dramaturg sovietic de origine ucraineană: „Nu suntem un popor, ci vite, șobolani, hoardă sălbatică de ticăloși și ucigași”.

Maxim Gorki este una dintre cele mai importante perso­nalități artistice și intelectuale rusești asociate Revoluției din 1917: „Cel mai important semn de izbândă al poporului rus este cruzimea sa plină de sadism”.

Serghei Timofeevici Aksakov, 1791 – 1859, a fost prozator rus, exponent al școlii naturale: „Ah, cât de greu e să trăiești în Rusia, în acest centru plin de putoarea dezmățului trupesc și moral, loc al răutății, minciunii și ticăloșiilor”.

Ivan Sergheevici Turgheniev, 1818–1883, a fost un romancier și dramaturg rus: „Rusul este cel mai mare și mai obraznic mincinos din întreaga lume”.

Ivan C. Șmeliov (gânditor ortodox):
„Un popor care urăște libertatea, adoră sclavia, iubește lanțurile la mâini și la picioare, întinat trupește și moralicește...  pregătit în orice moment să murdărească totul și peste tot”.

Aleksandr Sergheevici Pușkin a fost un poet și dramaturg clasic rus din perioada romantică, con­siderat a fi cel mai mare poet rus și fondatorul literaturii ruse :
„Neam  indiferent față de cea mai mică îndatorire a sa, la cea mai măruntă dreptate, la cel mai neînsemnat adevăr, popor care nu recunoaște demnitatea omului, nu recunoaște, în general, nici libertatea omenească, nici gândirea liberă... Vai, cât de scorțoasă este limba rusă!ˮ

Vasili Vasilievici Rozanov, 1856 - 1919, a fost unul dintre cei mai controversați scriitori și filosofi ai perioadei antebelice din Rusia: „Nu  suntem o națiune, ci un iad nebun”.

Aleksandr Blok, 1880-1921, a fost probabil cel mai talentat poet liric pe care l-a produs Rusia după Alexandr Pușkin: „Sufletul rus chinuit n-are putere să respire și nu trebuie să zboare”.

Zinaida Nicolaïevna Hippius, (poeta antibolșevică), 1869-1945, a fost o poetă  și scriitoare rusă: „Rusia - un imens spital psihiatric”.