• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Joi , 28 Martie 2024

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Marţi , 26 Octombrie , 2021

Mineritul neferos maramureșean pe drum spre paradis

Mineritul neferos românesc merge mai departe, adică nimic nou pe frontul redeschiderii lui. Este drept că pandemia a stopat intențiile posibililor investitori. Pe de altă parte, nici companiile miniere ale statului nu au făcut mai nimic. Specialiștii din domeniul minier așteptau ca venirea liberalilor la guvernare să fie de bun augur pentru mineritul neferos. Dar nu s-a întâmplat nimic în sensul redeschiderii.

Aceste așteptări au fost alimentate și de insis­tența unui grup de parlamentari liberali, con­duși de Florin Roman, pentru mo­dificarea Legii Minelor. Ini­țiativa lui Roman este din 2017, dar ea nu a trecut de Parlament. Subit, în 2020, aceste demersuri au fost reluate. Se spune că miza modificărilor la Legea Minelor este trecerea zăcămintelor de la Guvern la ANRM.
Astfel, se modifică Legea minelor aflată în vigoare. Licențele de concesiune de resurse din subsol nu vor mai fi acordate în urma unui proces laborios de către Guvernul României, prin Hotărâre de Guvern, ci vor fi acordate de preșe­din­tele Agenției Naționale de Resurse Minerale. Aceste modificări, potrivit specialiștilor Agen­ției, au în vedere un număr limitat de asemenea licențe, respectiv cele de exploatare pentru materiale de construcție, încheiate în perioada 1999-2019 şi care încă nu au fost aprobate prin Hotărâre a Guvernului, în vederea intrării în vigoare.
Dintre aceste 456 de licențe, 330 au ca obiect exploatarea de resurse minerale utilizabile în construcții (roci metamorfice, roci eruptive şi roci sedimentare de importanță locală). Ce nu a spus ANRM, însă, este că restul, de 126 de licențe, sunt pentru exploatări auro-argintifere și de metale rare. Adică, resurse extrem de prețioase ale țării. Și de aici pornesc multe discuții interesante.
Potrivit informațiilor apărute în spațiu public, Compania băimăreană Remin aflată în insolvență ar avea peste 100 de milioane de euro datorii. Mai știm că cei din conducerea companiei se chinuiesc de mai mult timp să intre în reorganizare și să reînceapă activitatea. Dar lucrurile nu sunt  atât de simple.
În urmă cu doi ani, când ministru al Economiei era Nicolae Bădălău, s-au făcut câteva ieșiri publice care au readus speranța în repornirea activității.  Bădălău a spus tare și ferm că va reporni mineritul neferos și a dat  exemplu cu Remin. „Până în vară, repornim activitatea la Remin Baia Mare”, a spus Bădălău în emisiuni de televiziune pe canale naționale.  Siguranța ministrului social-democrat a produs o oarecare agitație dar...atât. Din 2007, de la închiderea mineritului neferos, toți miniștrii Economiei care s-au perindat prin guvern au promis reînceperea activității în mineritul neferos.
Suntem în 2021 și nu s-a întâmplat nimic. Așa cum am scris în materialele noastre apărute în anii trecuți, redeschiderea mineritului se face doar în anumite condiții și doar după ce va fi adoptată o nouă Lege a Minelor. De aceea, modificările propuse de Roman nu știm dacă au fost promulgate. Există o multitudine de informații pe această temă și, cum a fost pandemie, s-a ajuns mai greu la finalul telenovelei.
Dar modificările propuse au două componente importante: problema licențelor și cea a redevențelor. Revenind la Remin, cele mai importante bunuri ale companiei sunt cele 16 licențe de concesiune a activităților miniere de exploatare - valorificare a minereurilor polimetalice, aurifere, cuprifere şi de fier-mangan. Licențele ar putea fi vândute la prețuri derizorii dacă a fost promulgată Legea minelor cu modificările propuse.  Cât valorează bogățiile din subsolul concesionat companiei Remin nu se poate ști cu exactitate. Dar un calcul estimativ arată că doar valoarea aurului și argintului s-ar ridica la 13 miliarde de euro.

În perioada 1984-2000, în pro­ducția minieră a României, compania REMIN avea o pondere de 83% la producția de plumb, 86 % la zinc, 27 % la cu­pru, 53 % la aur şi 54 % la argint, arată datele oficiale. Bazinul minier Baia Mare (situat în partea nord-vestică a țării) are zăcăminte de cupru, plumb, zinc, aur, argint, și alte metale rare pe o suprafață de aproximativ 121,9 km pătrați, situate pe raza a trei județe: Maramureș, Satu Mare și Bistriţa-Năsăud.
Pentru toate aceste zăcăminte, compania Remin deține 16 licențe de exploatare și valorificare a minereurilor polimetalice, aurifere, cuprifere şi de fier-mangan. În plus, mai există iazuri de decantare și halde de steril care, în conformitate cu prevederile Legii Minelor din România, reprezintă tot rezerve de substanțe minerale care pot fi exploatate și valorificate. Conform unor surse din cadrul Ministerului Economiei, 10 din 16 licențe ale companiei Remin Baia Mare au expirat. Restul de șase licențe urmează să expire până în anul 2022. Printre acestea, se află și licențele auro-argintifere pentru perimetrele de la Baia Sprie și Șuior.

Conform unor informații publice, rezultă că în evidențele companiei Remin Baia Mare „se regăsesc circa 70 milioane de tone rezervă geologică evidențiată în cadrul perimetrelor miniere“.
Ceea ce în­seam­nă că rezerva industrială se învârte în jurul can­tității de 46 de milioane tone de minereu. Din fiecare tonă de minereu se pot extrage în medie 8-10 grame de aur, plus 40-50 de argint. Aici sunt multe discuții cu privire la câte grame de aur se pot extrage. Unii specialiști afirmă că ar fi o medie de 1-2 grame per tonă. Dar, pe lângă aceste două sub­stanțe, se mai pot extrage și alte materiale rare.
Pentru a estima valoarea aurului și argintului din cele 46 milioane de tone de rezervă industrială, dacă ar fi să facem un calcul fără pretenții de exactitate, ar rezulta că pot fi extrase aproximativ 180 de tone de aur și spre 1000 de tone de argint. Calculele arată că, dacă întreaga cantitate de aur și argint ar fi extrasă și vândută pe bursă, ar valora 11,27 miliarde de euro, respectiv 721 milioane de euro, argintul.
În total, 12 miliarde de euro. Și ar mai fi și metalele rare care ar putea aduce un plus de valoare consistent. Cam acestea ar fi datele. Vom reveni cu lămuriri și date mai exacte. Poate pandemia asta nenorocită ne va lăsa în pace și se vor putea obține date exacte.

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.