• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Vineri , 29 Martie 2024

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Vineri , 22 Septembrie , 2017

MediSpa - specialistul în sănătate şi frumuseţe. Afecțiuni dermatologice în prima etapă a vieții

În perioada intrauterină pielea copilașului este acoperită de un strat de vernix caseosa (un fel de grăsime), care protejează pielea acestuia. După naștere, acest strat se șterge şi, deoarece pielea nu mai are protecție față de mediul exterior, devine deshidratată și se descua­mează.
Până la construirea unei bariere cutanate complete (prin formarea unui strat de grăsime la suprafața pielii, specific adultului, obținerea unui anumit pH...) pielea bebelușului nu reușește să filtreze substanțele aplicate, motiv pentru care riscul de toxicitate sistemică în urma aplicării de substanțe diverse este foarte mare.
În cazul copiilor născuți prematur, acest risc de toxicitate este și mai mare, inclusiv după aplicarea de creme sau produse de igienă. La acest risc se adaugă și o fragilitate cutanată crescută , ceea ce poate duce la infec­ții. De asemenea, copiii născuți prematur au probleme de adaptare la temperatura ambientală. În schimb, în cazul copiilor născuți după 40 de săptămâni de sarcină, pielea este uscată, crăpată și se descuamează în prima lună de viață.
Odată ajunși acasă cu nou-născutul, trebuie să avem grijă să îi facem băiță (cu scufundarea corpului în apă) o dată sau de două ori pe săptămână, iar dacă acest lucru trebuie făcut mai frecvent (dar nu zilnic), se vor aplica după baie emoliente simple, nu prea grase și fără parfum. Fața, mâinile și zona scutecului pot fi spălate zilnic, cu un săpun cu pH neutru, neparfumat. Îmbăierea zilnică pune copilul în contact cu o multitudine de substanțe care pot deveni toxice pentru el, îi usucă pielea și poate determina o dermatită de contact.

Pe perioada neonatală pot să apară o serie de afecțiuni tranzitorii.

Milia reprezintă mici chiste albe, de 1 mm, la nivelul nasului sau în gură, care trec de la sine în decurs de câteva săptămâni. Hiperplazia de glande sebacee seamănă cu milia, doar ca are culoarea mai gălbuie și apare pe zonele nasului, obrajilor, dispărând în aproximativ 6 luni. 75% dintre nou-născuți fac eritem toxic neonatal, care apare la 1-2 zile de la naștere, ca pete roșii cu o veziculă sau pustulă în centru, pe orice zonă a corpului și care dispare în 2-3 săptămâni de la sine. Acneea neonatală apare cam la 50% dintre nou-născuți și este de cauză hormonală. În rare cazuri necesită tratament. În ceea ce privește părul, acesta poate pica din prima săptămână de viață, până la 3-4 luni de viață. De asemenea, mulți copii pot prezenta o zonă fără păr, pe zona de presiune maximă a capului pe așternut, care se rezolvă de la sine.

Odată cu trecerea de perioada neona­tală, patologia copilului mic se con­cen­trează în special în zona scutecului.
Dermatita de scutec are cauze multifactoriale: menținerea umidității în această zonă, datorită neschimbării scutecului la timp, duce la fricțiunea zonei, scăderea barierei de apărare a pielii și creșterea iritabilității. Astfel, avem de-a face cu o dermatită de scutec, determinată de iritarea pielii pe zonele de contact cu scutecul, sau o candidoză de scutec, cele două putând să se asocieze (mai ales dacă iritația inițială durează peste 3 zile).
Erupția de căldură (miliaria rubra) apare pe zonele de contact cu componentele de plastic ale scutecului, care nu lasă pielea să „respire”, dar care poate să apară și în zona pliurilor, gâtului sau a toracelui, când se încăl­zește brusc. În primul rând, tratamentul are în vederea purtarea cât mai puțin a scutecului sau, dacă acest lucru nu este posibil, se va schimba des, astfel încât pielea să nu stea în contact prelungit cu urina sau materiile fecale și se vor aplica creme de barieră după fiecare schimbare.
Ca tratament medicamentos, pot fi administrate topice antifungice, oxid de zinc sau hidrocortizon 1% (acesta din urmă maxim 5-7 zile). De multe ori, dermatita de scutec poate fi determinată de o dermatită seboreică, mai ales dacă copilașul prezintă și cruste de lapte. În acest caz, se vor administra produse specifice acestei afecțiuni, produse care conțin de cele mai multe ori octopirox olamină, sulfură de seleniu.
La nivelul scalpului, pielea trebuie menținută curată, iar părul se va peria cu o perie moale cu sau fără aplicarea și de vaselină sau ulei de măsline încălzit.

În numărul viitor ne vom întâlni cu patologia dermatologică a copilului mic.

 

Contact
MediSpa Baia Mare, strada George Coşbuc nr. 25 A,
TELEFON: 0786-596699, site: www.medispa.ro.

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.