Marea evadare

Orice reacție extremă, generează o contra-reacție pe măsură. Păstrând proporțiile, după sezonul arestărilor pe bandă rulantă, România se pregătește de sezonul grațierilor, justificat oficial de aglomerația din penitenciare și de numărul mare de condamnări la CEDO. Neoficial, există voci care susțin că proiectul ar fi dedicat unor politicieni ca și Dragnea și Voiculescu.  

România postdecembristă a reușit performanța de a corupe însăși ideea de dreptate. Istoria recentă ne-a demonstrat că în spatele oricărui act de dreptate se află o umbră de nedreptate, de mârșăvie, manipulare, joc. Oameni ca și Năstase, Vântu, Voiculescu sau Udrea au ajuns din postura de călăi, victime. Democrația românească a continuat așa cum a început: nedrept.

Ceaușescu a fost pedepsit pentru toate abuzurile făcute printr-un proces la fel de abuziv și stalinist ca și procesele comuniste. Apoi, după ce ani la rând marii corupți ai României au dormit liniștiți, s-au trezit arestați pentru găinării, ca și în cazul Al Capone. Poporul, însetat de dreptate bătea în continuare din palme „chiar dacă nu au fost vinovați pentru asta, sunt vinovați de altele. Au furat destul, deci merită”, uitând că justiția nu e Dumnezeu, nu judecă întreaga viață a cuiva, ci un caz anume. Așa ne-am trezit într-un amalgam în care toți au jucat concomitent și rol de victime și de călăi.

Din păcate pentru noi, istoria e ciclică. După valul de arestări, cu măsuri duse la extremă și abuzuri pentru care Ro­mânia a fost condamnată de nenumă­rate ori la CEDO, se pregătește un nou val, la fel de abuziv, dar în cealaltă extremă: grațierea colectivă.
De ce abuziv? Pentru că, după ce Statul nu găsea pârghiile să grațieze, în urmă cu câțiva ani, o bătrână din Maramureș care a mutat țărușii executorului jude­că­toresc, acum, dintr-o dată, poate scoate din pușcării 2500-3000 de oa­meni. Evident, grațierea e o măsură le­gală, de care s-a folosit recent și Oba­ma, de exemplu, ridicând într-o singură zi nivelul de clemență cu peste 100 de cazuri de grațiere, adică mai multe decât a semnat președintele României într-un an întreg.  

Acum, în România se încearcă o gra­țiere pe bandă rulantă, prin Ordonanță de Urgență a Guvernului. Ministerul Justiţiei a publicat proiectul de OUG privind graţierea unor pedepse, printre prevederi fiind graţierea în întregime a unor pedepse cu închisoarea de până la cinci ani şi înjumătăţirea pedepsei pentru deţinuţii care au 60 de ani, femei însărcinate şi a celor care au copii de până în 5 ani.

Motivarea este justificată oficial de supraaglomerarea din penitenciare și de faptul că țara noastră a fost condamnată de mai multe ori la CEDO din acest motiv. Datele oficiale arată că opt închisori au grade de ocupare de peste 200%, iar indicele mediu de ocupare este de 157,7%.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului pentru graţierea unor pedepse nu se aplică persoanelor care săvârşesc „in­frac­ţiuni cu violenţă, împotriva sigu­ranţei naţionale, infracţiuni de corupţie, împotriva persoanei etc., în stare de recidivă”, arată Ministerul Justiţiei.

Altfel spus, povestea cu eliberarea corupților, lansată de opozanții legii, nu ține, nici faptul că prejudiciile ar fi înapoiate, deoarece astfel de măsuri nu intră sub incidența legii. Tot inten­țio­nat, se încurcă amnistia și grațierea, în condițiile în care prima se referă la infracțiune, a doua la persoană. Prima ar dezincrimina practic o faptă retroactiv, a doua e un act de clemență făcut unei personae condamnate. La fel de adevărat e însă faptul că, întâmplător sau nu, de această lege ar beneficia diverși potentanți ai zilei și politicieni ca și Dragnea sau Voiculescu.

Excepții

De această prevedere nu beneficiază cei care au săvârşit:

- infracţiuni contra siguranţei statului, prevăzute în articolul 155-173 Cod penal anterior şi în art. 394-412,
- infracţiuni de omor, vătămare corporală, lovituri cauzatoare de moarte, lipsire de libertate, violare de domiciliu, şantaj, viol, act sexual cu un minor, agresiune sexuală, corupţie sexuală, incest, furt, tâlhărie, piraterie, înşelăciune, ultraj, tortură, represiunea nedreaptă,
- evadare, înlesnirea evadării,
- părăsirea postului şi prezenţa la serviciu în stare de ebrietate,
- neîndeplinirea îndatoririlor de serviciu sau îndeplinirea lor defectuoasă, prevăzută în art. 329 alin. 2 Cod Penal în vigoare,
- nerespectarea regimului materialelor nucleare sau al altor materii radioactive,
- falsificarea de monede sau de alte valori, falsificarea de valori străine,
- deţinerea de instrumente în ve­derea falsificării de valori;
- luarea de mită prevăzută de art. 254 Cod Penal anterior şi Cod Penal în vigoare;
- darea de mită, prevăzută de art. 255 Cod Penal anterior şi art. 290 Cod Penal în vigoare;
- traficul de influenţă prevăzut de art. 257 Cod Penal anterior şi art. 291 Cod Penal în vigoare;
- cumpărarea de influenţă prevăzut de art. 292 Cod Penal în vigoare;
- nerespectarea dispoziţiilor privind importul de deşeuri şi reziduuri,
- relele tratamente aplicate minorului,
- traficul de stupefiante,
- falsificarea de alimente sau alte produse,
- proxenetismul,
- constituirea unui grup infracţional organizat,
- racolarea minorilor în scopuri sexuale,
- sclavia,
- traficul de persoane,
- traficul de minori,
- folosirea servi­ciilor unei persoane exploatate;
- folosirea prostituţiei infantile,
- pornografia infantilă,
- fraudele comise prin sistemul informatic şi de plată electronice,
- traficul de migranţi,
- facilitarea şederii ilegale în România,
- divulgarea informaţiilor secret de stat,
- ultrajul judiciar,
- cer­cetarea abuzivă, prevăzută de art. 280 Cod Penal.
 

De asemenea, nici cei care au săvârşit următoarele infracţiuni reglementate în legi speciale nu vor beneficia de graţiere:

- infracţiunile prevăzute în art. 276 din Legea 31/1990 privind societăţile comerciale, cu modificările şi completările ulterioare;
- infracţiunile prevăzute de art. 19-21 din Legea nr. 51/1991 privind siguranţa naţională a României;
- infracţiunile prevăzute la art. 5 alin 1 şi alin 3 din Legea nr. 78 /2000;
- infracţiunile prevăzute de art. 2-8 şi art. 10-14 din Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri cu modificările şi completările ulterioare;
- infracţiunile prevăzute de OUG nr. 105/ 2001 privind frontiera de stat a României cu modificările şi completările ulterioare;
- infracţiunile prevăzute în Legea nr. 668/2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane cu modificările şi completările ulterioare;
- infracţiunile prevăzute de Legea 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului;
- infracţiunile prevăzute în art. 29 din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării terorismului - Republicată;
- infracţiunile prevăzute de art. 43, 44 alin. 1, 46 şi 48 din Legea nr. 161/ 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi mediului de afaceri, prevenirea şi sancţionare corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare;
- infracţiunile prevăzute de Legea nr. 191 din 13 mai 2003 privind infracţiunile la regimul transportului naval, cu modificările şi completările ulterioare;
- infracţiunile prevăzute de art. 3-5 şi art. 7 alin. 1 din Legea nr. 241/ 2005 pentru prevenirea şi comba­terea evaziunii fiscale, cu modificările ulterioare;
- infracţiunile prevăzute de art. 143 alin. 2 din Legea nr. 85/2006 pri­vind procedura insolvenţei, cu modificările şi completările ulterioare;
- infracțiunile prevăzute de art. 270 şi 272 din Legea nr. 86/2006 privind codul vamal al României, cu modificările ulterioare;
- infracţiunile prevăzute de Legea nr. 39/2003 privind prevenirea criminalităţii organizate;
- infracţiunile prevăzute de Legea nr. 194/2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive.