• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Vineri , 25 Septembrie 2020

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Luni , 3 August , 2020

Maramureșul turistic, asul din mâneca administrativă

 

Maramureșul are un potențial turistic remarcabil. Din păcate, este insuficient exploatat. În decursul anilor au fost avansate proiecte care nu s-au mai realizat, au fost prezentate oportunități rămase în sertarele încăpătoare ale celor aflați la butoanele deciziilor politice, administrative și tot felul. Această situație ne arată că în multele astfel de situații, interesul personal și de grup a fost mai important decât interesul comunității. Să dăm exemplu doar zona Borșa unde zeci de ani s-a vorbit de piste, hoteluri, drumuri, ba au fost vizite ministeriale și situația a stagnat ani de zile, banii alocați s-au evaporat… Dar Borșa nu este un caz singular, pe toate văile județului am constatat afaceri care s-au oprit în buzunare largi, încăpătoare ale unora de care nu s-a mai auzit nimic. Tăietorii de lemne au dat iama în păduri și au tăiat tot ce au întâlnit în cale. S-a intrat în ariile protejate, s-au distrus locuri în care turismul montan ar fi făcut minuni. Poate a venit momentul să îngrijim ce a mai rămas și să redăm Maramureșul, maramureșenilor, turiștilor care vin în aceste locuri binecuvântate.

 

Plecând de la aceste considerente minime și dureroase am revenit pe acest subiect cu o analiză deoarece este foarte important de știut că în acești ani au fost și proiecte importante care ar fi adus beneficii pentru toată lumea. Din păcate, cei care s-au ocupat de proiecte, fie la nivel județean, fie la nivelul administrației băimărene, au dat cu „flit” unor astfel de inițiative, proiecte. Greu de înțeles astfel de atitudini, în condițiile în care alternativa a fost destul de subțire sau chiar inexistentă. Oamenii ăștia puși să scrie astfel de proiecte au păpat bani din salariile barosane fără să prezinte în realitatea județului lucruri concrete, care să aducă plus valoare. Paul Pece știe de ce!

Județul Maramureș dispune, prin bogăția resurselor turistice naturale, de un potențial deosebit pentru dezvoltarea turismului montan, riveran și ecologic. Acest potențial este însă subutilizat pe fondul lipsei investițiilor publice și private în facilități turistice și de agrement în zonele respective. Un proiect realizat de Petre Mitru, cunoscutul scriitor de proiecte frumoase, își propune un set de măsuri integrate și etapizate pe o perioadă mai lungă de timp, pentru dezvoltarea unei zone turistice complexe în zona Tăuții-Măgherăuș - Cicârlău - Valea Someșului - Baia Mare – Chiuzbaia - Săpânța - Sighetu Marmației, cu legături interjudețene (Luna Șes, Valea Someșului, Țara Codrului) și transfrontaliere (Ucraina). Aceste măsuri cuprind amenajarea drumurilor turistice, agricole, forestiere, a rețelei de transport pe cablu, pe apă (inclusiv rafting), realizarea de activități economice durabile etc., urmând să fie implementate printr-un mix de finanțări publice (bugetele județean și locale, POR, PNDR) și private. Iar mai nou ar putea veni capital din fondurile europene pe care România le poate atrage în acest exercițiu financiar.

Turismul cultural are perspective foarte bune de dezvoltare la nivelul județului, prin prisma concentrării resurselor turistice antropice în acest segment de piață. Un rol important în dezvoltarea acestei forme de turism îl are rețeaua de muzee și case memoriale, unele dintre acestea funcționând în spații insuficiente sau improprii. Proiectul își propune să contribuie la reabilitarea clădirilor în care funcționează muzeele de artă, istorie și arheologie, etnografie, valorificare a patrimoniului cultural, înființarea de noi centre și expoziții, introducerea acestor muzee într-un circuit integrat care să fie promovat la nivel intern și internațional. Aceste intervenții vor fi sprijinite cu fonduri POR.

 

Pe de altă parte, turismul montan poate fi „asul din mâneca județului”. Din păcate, acest as nu este folosit la capacitatea sa.

Maramureșul, un județ preponderent montan și o destinație turistică cunoscută, are multe dintre traseele turistice nemarcate și nesemnalizate, în cazul celorlalte neexistând un sistem unitar de semnalizare. De asemenea, numărul refugiilor montane este foarte mic, ceea ce limitează numărul de turiști care vizitează județul. Intervenții de acest tip s-ar putea realiza cu fonduri POR, dar și de la bugetele locale, cu preponderență în zonele montane (de ex. Munții Maramureșului, Munții Gutâi, Munții Igniș, Munții Țibleșului), se arată în proiectul lui Mitru.

Această strategie realizată de cunoscutul om de afaceri băimărean înainte de 2016, a fost prezentată autorităților fără succes.

 

Dar să continuăm cu prezentarea unor oportunități pe care nordul le are. Maramureșul dispune de foarte multe monumente istorice, dintre care unele sunt de importanță națională și unice în România. Dacă monumentele aflate în proprietate publică se află într-o stare relativ bună, cele mai multe dintre obiectivele private sunt foarte degradate și neintroduse în circuitul turistic. Aceste intervenții vor fi realizate cu fonduri POR, PNDR și de la bugetul de stat. Dintre obiectivele avute în vedere pentru restaurare și valorificare turistică (inclusiv modernizare și reabilitare căi de acces) putem menționa:

- Castelul Apaffy Coștiui;

- Cetatea Zinir Seini;

- Clădirile vechii Primării și Școlii din Târgu Lăpuș;

- Centrele Istorice (ansamblurile urbane) ale orașelor Baia Mare, Sighetu Marmației, Baia Sprie;

- Cetatea Chioarului;

- Castelul Teleki;

- Castelul Blomberg.

 

Am arătat aici un caz cunoscut, dar greu de explicat. Castelul Teleki din Satulung a intrat pe mâna celui care în vremurile în care economia „duduia”, făcea bile pentru minerit. O afacere care i-a fost pasată și din care s-a îmbogățit și a început să cumpere de toate. Așa a ajuns la castelul din Satulung pe care, printr-o minune l-a obținut și cu care s-a lăudat. Spunea, mai demult, că acolo va face un castel ca în povești. Acu zace în uitare, cu porțile închise și cu degradarea la ordinea zilei. Un exemplu în care o întreprindere privată a distrus un obiectiv.

 

Județul Maramureș este o destinație turistică tot mai populară în România și în Europa, însă durata sejurului vizitatorilor se menține redusă, pe fondul ofertei puțin diversificate pusă la dispoziția acestora. Din această perspectivă, o problemă importantă o reprezintă lipsa unor zone de agrement moderne (de tip Aqua-Park, zonă de camping, parc de aventură, grădină botanică, zoo, puncte de belvedere etc.), care să valorifice inclusiv resursele naturale din zonă și să deservească nu numai turiștii, ci și localnicii. Astfel de intervenții se vor putea realiza cu fonduri POR, private sau în PPP, spune Petre Mitru în proiectele sale.

Zonele vizate de astfel de proiecte sunt: Firiza (Parc Ecoturistic în proximitatea barajului); Seini; Săcălășeni; Călinești; Recea; Cicârlău.

 

Cu toate că deține un renume pe piaţa turistică naţională, Maramureşul prezintă o circulaţie turistică relativ redusă în comparaţie cu alte regiuni ale ţării, datorită faptului că acesta se află la distanţe mari de centre urbane emiţătoare de turişti (cel mai apropiat oraş de rang superior fiind la 120 km, Cluj-Napoca), de aici şi prezenţa sezonalităţii (în mare parte), cauzată de sejururile medii şi lungi.

Trecerea în revistă a activităţilor şi formelor de turism din mediul rural, are un caracter orientativ şi inevitabil. Activităţile turistice cu caracter general rural pot fi considerate excursiile în împrejurimile satului, alpinism, escalade, „explorări” în locuri sălbatice, rafting, schi fond, schi pe piste cu grad de dificultate redus sau mediu, plimbări cu vehicule cu tracţiune animală, cicloturism, echitaţie, observarea naturii, fotografierea (vegetaţia, fauna, monumente culturale etc.), contemplarea peisajelor, cunoaşterea patrimoniului rural, cunoaşterea colectivităţii şi a sărbătorilor rurale, pescuit, vânătoare, sporturi care se practică în natură (orientare turistică, deltaplanorism, alunecarea pe tiroliană ş.a.).

Tipurile de turism predominante în mediul rural sunt turismul cultural şi recreativ, cărora li se circumscriu cele mai multe forme de turism practicate sau practicabile în viitorul apropiat (turism de afaceri, ecoturism, turism sportive, turism religios, turism şcolar etc.).

Turismul rural grupează, în principal, serviciile de cazare şi masă, şi într-o pondere, foarte redusă, în mod organizat, alte tipuri de servicii, de genul plimbări cu căruţa, cu sania, plimbări ecvestre etc. Însă cei ce aleg mediul rural maramureşean, pentru petrecerea vacanţei, au posibilitatea de a cunoaşte îndeaproape activităţile tradiţionale din gospodării, obiceiurile şi tradiţiile desfăşurate cu ocazia diferitelor evenimente şi momente marcante în viaţa ţăranului maramureşean, fără ca acestea să fie organizate intenţionat în scop turistic.

Din păcate, imaginea dezolantă a unor zone de interes turistic, a infrastructurii, este întregită de standardul scăzut al serviciilor de alimentaţie publică în ceea ce priveşte aspectul general, atmosfera, calitatea şi varietatea preparatelor, comportamentul personalului sau muzica necorespunzătoare. Și toate acestea deși în ultimii ani capacitățile de cazare au crescut, s-au construit multe pensiuni care oferă servicii bune. Mai este de lucrat pe acest sector, iar administrațiile locale ar trebui să sprijine mai mult astfel de inițiative.

Deschiderea şi încurajarea multiculturalismului, migraţia populaţiei tinere, rapida dezvoltare economico-socială, adoptarea elementelor occidentale în viaţa cotidiană a maramureşeanului, prezintă un impact negativ asupra zestrei tradiţionale moştenite, dintre care cele mai afectate elemente sunt portul şi arhitectura, reperele de identificare a Maramureşului. Pierderea treptată a acestor elemente de identificare regională duce la pierderea identităţii regiunii şi la regresul turismului rural. Arhitectura tradiţională maramureşeană şi-ar putea găsi salvarea prin adoptarea la nivel local a unui set de reguli arhitecturale, în special pentru construcţiile care sunt amplasate în apropierea căilor de comunicaţie, pentru a crea o imagine rurală idilică turiştilor care tranzitează sau staţionează în judeţ. În momentul de faţă, în pofida tuturor normelor de construcţie obligatorii, marea majoritate a construcţiilor sunt ilegal realizate.

Această scurtă analiză am realizat-o după proiecte și strategia de dezvoltare realizate de Petre Mitru, şi arată că există studii care ar putea ajuta la reformarea turismului maramureșean. Trebuie doar voință politică și dorința de a face bine Maramureșului.

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.