Maramureşul rămâne un judeţ de nivel doi-trei în ADR N-V

Recent a avut loc, în Baia Mare, o prezentare-dezbatere în cadrul ADR N-V cu privire la exerciţiul financiar 2007-2013. S-a prezentat situaţia proiectelor care sunt în curs de finalizare şi anumite temeri cu privire la finalizarea acestora. La masa centrală, reprezentanţii Agenţiei, cu sediul în Cluj-Napoca, cei care vorbesc mult, dar fac şi mai mult pentru oraşul numit capitala Transilvaniei.

Agenţia de Dezvoltare Regională N-V este o structură înfiinţată în 1997. Atunci a avut loc o „landizare” a României prin înfiinţarea celor opt Agenţii de Dezvoltare după modelul landurilor din Germania. S-a vrut a fi un prim pas în procesul de descentralizare administrativ-teritorială de care se discută de la începutul anilor ’90.

Apariţia acestor Agenţii ar fi trebuit să fie un motor pentru dezvoltarea economică a regiunilor, trebuia reducerea disparităţilor între judeţe. În 1997, în regiunea de dezvoltare N-V locul Maramureşului era unul central. De altfel, sediul ADR N-V a fost pentru o zi, prima zi din existenţa sa, în Baia Mare. Iar alegerea Băii Mari a fost din motive obiective şi clare. Economia judeţului duduia, aveam mine, combinate şi mai multe întreprinderi din industria grea, ceea ce făcea Baia Mare să fie în prima linie, din acest punct de vedere. Singura categorie la care oraşul de pe Săsar nu a excelat a fost cea a politicienilor. Aceştia ar fi trebuit să facă faţă presiunilor venite dinspre Cluj pentru a se schimba capitala Agenţiei. Clujenii au reuşit destul de uşor, iar Cluj-Napoca a fost a doua capitală.

Mult timp, pe adresele oficiale figura Cluj-Napoca la titulatura de sediu al Agenţiei, dar era trecută adresa din Baia Mare.

Au fost discuţii pe această temă, iar politicienii băimăreni au minimalizat acest aspect, spunând că nu s-a pierdut mare lucru, că am fost şi noi la aceeaşi masă cu cei din Cluj şi am atras fonduri…

Este o abordare greşită şi falsă. După Revoluţie, cine a avut instrumentele de comandă, a avut şi partea cea mai consistentă din „tortul” ce a fost împărţit, indiferent de ce fel de fonduri vorbim.

În acest context, şi în cazul ADR-urilor cine a împărţit fondurile a avut parte de cea mai mare sumă.

Acum, la bilanţurile perioadei 2007-2013 se pot spune multe, dar avem şi următoarea nedumerire.

Pe această perioadă au fost de împărţit 600 de milioane de euro la cele şase judeţe componente. Dacă ar fi să mergem după ce s-a spus la momentul iniţial, că fiecare judeţ va primi o sumă aproximativ egală, şi dacă luăm în calcul cei 80 de milioane de euro atraşi de Maramureş, rezultă că cele şase judeţe au primit 480 de milioane de euro. Unde este restul de circa 200 de milioane de euro?

La Cluj, evident! Ar fi răspunsul corect. Adică, pe lângă cele optzeci de milioane, capitala Agenţiei a mai tras circa 200 de milioane de euro. La o discuţie pe această temă se va spune că au fost fonduri direcţionate spre dezvoltarea Aeroportului din Cluj şi care nu este unul al oraşului, ci unul regional.

După aceeaşi logică se va desfăşura împărţeala şi în exerciţiul financiar 2014-2020. De data aceasta se vor aloca 200 de milioane de euro pentru realizarea unui spital regional. O poveste de mulţi ani, dar care se va pune în practică în perioada următoare. Marile oraşe vor beneficia de această alocare de două sute de milioane de euro pentru realizarea spitalelor regionale. Cât de necesare, de utile ar fi astfel de spitale poate fi o discuţie. Cert este că cei din Cluj vor beneficia de fonduri mult mai mari decât restul judeţelor din regiune. Unii spun că este firesc, alţii că este bine, iar unii se gândesc la Maramureş şi la posibilităţile pierdute în acest malaxor în care interesele de grup, cele politice sunt mai importante ca cele reale, ale cetăţenilor.

A doua chestiune de remarcat este situaţia oraşelor mici şi mijlocii. Modelul de dezvoltare în cadrul ADR N-V, până în orizontul 2035, prevede crearea de poli economici, poli de dezvoltare. Geografia ADR N-V ar fi următoarea: Cluj, pol de dezvoltare regional, Baia Mare, Oradea, Satu Mare poli de dezvoltare locali, Bistriţa şi Zalău sunt deja sub influenţa Clujului.

Pentru perioada 2007-2013, la povestea asta cu polii de dezvoltare, proporţia a fost 80 de milioane de euro la Cluj, câte 10 milioane de euro (PIDU) la restul oraşelor poli de dezvoltare. Aici nu a fost concurs de proiecte, ci fiecare judeţ a depus proiecte în valoare de cât îi revenea. Baia Mare are proiectele din PIDU. A fost bine sau nu, rămâne de văzut. În municipiul de pe Săsar aşa s-a considerat că trebuie dezvoltat cartierul Hatvan şi ce s-a mai făcut.

În exerciţiul 2014-2020, probabil, se va repeta aceeaşi schemă. Zece, noi, optzeci, Cluj.

Maramureşul are cea mai întinsă reţea de orăşele

Dar discuţia cea mai interesantă, în cadrul ADR N-V a fost legată de oraşele de sub 20 de mii de locuitori. Şi acest program lasă pe dinafară oraşele mai mici, cele sub 20 de mii de locuitori. Maramureşul are cele mai multe oraşe din regiune. Altfel spus, Maramureşul apare în indicatorii regiunii cu cel mai mare grad de urbanizare între cele şase judeţe componente. În realitate, Maramureşul are oraşe care sunt forţat făcute localităţi urbane. Oraşe cu trei-patru mii de locuitori…Peste 20 de mii de locuitori avem trei: Sighet, Borşa şi Baia Sprie.

Din păcate, la nivel regional, Maramureşul va fi dezavantajat din nou, plecându-se de la gradul ridicat de urbanizare şi numărul de oraşe cu peste 20 de mii de locuitori. Restul judeţelor vor putea să îşi dezvolte oraşele mai mici, iar noi nu vom putea decât pe cele trei. În noul program se va merge cu proiecte de canalizare, apă şi dezvoltarea infrastructurii doar la oraşele mai mari de 20 de mii de locuitori.

Pe de altă parte, programul naţional de dezvoltare rurală exclude de la finanţări oraşele. Şi aşa, aceste localităţi, cele care ar fi trebuit să fie motoare ale unei dezvoltări locale, sunt excluse din toate părţile. Cel mai mult va pierde Maramureşul, care are cea mai mare reţea de oraşe mici în cadrul ADR N-V.