„Maramureşul mai are o şansă pentru a nu fi descris doar din cărţi, ci poate să rămână dovada vie a existenţei moşilor şi strămoşilor noştri”

Măriuca Verdeş este unul dintre exponenţii tinerei generaţii care promovează tradiţiile şi folclorul autentic, din numeroase posturi: de interpret, colaborator al TV Sighet, angajat al Centrului Cultural Sighet etc. Crede că, prin muncă şi dragoste, Maramureşul autentic are şansa de fi transmis tinerelor generaţii. Şi face tot ce îi stă în putinţă pentru acest lucru.

Reporter: O scurtă carte de vizită.

Măriuca Verdeş: M-am născut în satul Deseşti de pe Valea Marei, într-o familie cu cinci copii, patru băieţi şi eu singura fată. Am îndrăgit horea de când mă ştiu, datorită mamei care îmi cânta mereu. Aşa se face că eu cânt încă de la 3 ani. De la 4,5 m-am înscris la şcoala populară de Artă din Sighetu Marmaţiei. De pe atunci am adunat foarte multe premii întâi la diferite concursuri. La îndrumarea dnei Angela Buciu am urmat cursurile Liceul de Artă din Baia Mare încă din generală.

Având un repertoriu bogat datorită mamei am scos un prim album la 15 ani, pe urmă urmând şi altele unul de pricesne şi cântece religioase, iar altul de Colinde. Am continuat studiile la Universitatea Naţională de muzică din Bucureşti, iar momentan sunt masterandă în an terminal, la etnologie şi antropologie socială din Baia Mare. Alături de o Fundaţie Culturală „Dana Ardelea” din Bucureşti am avut concerte la ambasadele Române din Europa. Apariţii TV, radio. Momentan realizez o emisiune la un post local TV Sighet „Zestrea Maramureşului” şi multe altele.

Rep.: De unde dragostea pentru tradiţii şi simţul autenticului?

Măriuca Verdeş: Născându-mă la sat unde încă nu s-a rupt legătura cu universul cântului de strat vechi, mama a fost cea care m-a legat de această lume a vieţi profunde. Crescând şi trăind într-o societate plină de atâtea „oferte” eu tot mai mult m-am regăsit în ceea ce înseamnă viaţa din satul Maramureşean de odinioară. Cât de greu este astăzi să transmiţi tinerei generaţii dragostea pentru tradiţii şi obiceiuri, dorinţa de a perpetua tradiţionalul?Sincer nu este aşa de greu cum ar părea, sunt tot mai mulţi tineri care se deschid pentru a cunoaşte această lume a adevărului şi a frumosului. Este adevărat că trebuie să te prezinţi în faţa lor exemplar. Trebuie să le reaprinzi flacăra care este în străfundul fiecăruia.

Dacă le demonstrezi că ceea ce este cu adevărat valoros în cultura tradiţională Maramureşenească cu argumente stătătoare, nu faci altceva decât să-i încurajezi în a nu le fi ruşine de identitatea lor care se reflectă în port, obiceiuri, hori, jocuri şi în ideea de a fi Om de omenie.

Rep.: Care este povestea Jocului la şură pe Valea Cosăului?

Măriuca Verdeş: Jocu’ la şură pe Valea Cosăului se va desfăşura duminică de duminică sau în sărbători la o anumită gospodărie, iar când ploua se băgau în şuri, astfel se mai găsesc şuri podite de pe acele vremuri. După apariţia căminelor culturale jocul s-a mutat acolo sau în sopruri. Acest „eveniment” al satului unde se întâlneau toate generaţiile a fost un loc prielnic pentru a se uni satul, a povesti, a se vedea şi a se bucura de momentele petrecute în acel context. Readucerea Jocului la şură în satul Călineşti, a fost un gând pe care l-am avut din vremea copilăriei, iată că după o anumită perioadă de timp, el s-a materializat prin Călineştenii Ţării Maramureşului, un grup format din toate generaţiile de vârstă, care încearcă să reamintească jocul, portul autentic, horea bătrânească şi multe altele.

Rep.: Cum vedeţi „lupta” dintre tradiţie şi kitch în Maramureş? Cine are şanse de câştig?

Măriuca Verdeş: Voi lupta în primul rând, rugându-mă ca Dumnezeu să-mi dea înţelepciune pentru a şti ce să fac şi cum să fac. Voi merge mai departe prin a promova ceea ce consider eu că ne reprezintă pe noi ca şi oameni ai locului, susţinându-mi părerile în diferite întruniri, dar şi prin diferite evenimente la nivel de sat prin care încerc să subliniez importanţă care trebuie dată culturii tradiţionale locale, care este un pic neglijată. Nu poţi să te lupţi cu mentalităţile nimănui, dar în schimb poţi să vii cu exemple care să arate ce este cu adevărat valoros când este vorba de Maramureş. Va câştiga cel care face ceea ce simte că este bine. Până la urmă fiecare „câştigă” sufleteşte în funcţie de munca pe care o depune.

Am să continui cu Călineştenii Ţării Maramureşului Jocu’ la sură, pe urmă am făcut o invitaţie unei delegaţii UNESCO pentru a încerca de a conserva şi promova cultura tradiţională locală. Mai am şi alte gânduri acela de a deschide tabere pentru învăţarea jocului, a meşteşugurilor şi multe alte gânduri alături de Călineştenii ţării Maramureşului şi alte suflete care văd în aceiaşi direcţie cu mine.

Rep.: Cum aţi descrie Maramureşul profund şi autentic pe care îl iubiţi şi promovaţi?

Măriuca Verdeş: Maramureşul are rădăcini adânci, motiv pentru care el merită să înflorească din el crengi pline de viaţă ca să dea roadă la vremea potrivită. Eu sunt optimistă, dar în acelaşi timp realistă că totul ţine de noi şi că dacă ne vom uni prin dragoste şi multă muncă Maramureşul mai are o şansă pentru a nu fi descris doar din cărţi, ci poate să rămână dovada vie a existenţei moşilor şi strămoşilor noştri.

„Totul ţine de noi şi că dacă ne vom uni prin dragoste şi multă muncă Maramureşul mai are o şansă pentru a nu fi descris doar din cărţi, ci poate să rămână dovada vie a existenţei moşilor şi strămoşilor noştri”.

Măriuca Verdeş