• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Miercuri , 21 Aprilie 2021

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Vineri , 29 Ianuarie , 2021

Maramureșul își joacă ultima șansă în managementul deșeurilor

După aproape un deceniu și jumătate de amânări, cel mai mare și important proiect al județului - Sistem de Management Integral al Deșeurilor în Județul Maramureș - a intrat în ultima etapă, cea mai dură, de genul: „totul sau nimic” I Asupra autorităților județene planează o presiune uriașă: trebuie să finalizeze, până în 2023, proiectul, altfel se impune să dăm toți banii înapoi, circa 100 de milioane de euro și, mai mult, Maramureșul nu va mai putea accesa fonduri europene o perioadă de cinci ani I În plus, până la finalizarea proiectului, există problema colectării și depozitării deșeurilor pe termen mediu, pentru că platforma temporară din Sighetu Marmației a fost închisă, iar cea din Satu Nou de Jos își sistează activitatea în 10 februarie I O ecuație grea, care trebuie rezolvată contracronometru.

 

 

Povestea celui mai com­plex, important și scump proiect implementat în județul nostru, Sistem de Management Integral al Deșeurilor în județul Maramureș (SMID), a început după aderarea României la UE. Odată cu aderarea la comunitatea europeană, România și-a asumat, printre altele, și angajamente de mediu, mai ales în ceea ce privește colectarea, depozitarea și reciclarea deșeu­rilor. De atunci, la conducerea Consiliului Județean Maramu­reș s-au perindat cinci preșe­dinți, dar niciunul nu a reușit să rezolve această problemă. Încă de la început, proiectul a fost amânat și răsamânat, inițial din cauza găsirii locațiilor, apoi din pricina problemelor terenului de la Sârbi.

Pe scurt, proiectul prevedea un Centru de Management Integrat al Deşeurilor, incluzând Depo­zitul Ecologic, Stație de Sortare, Stație de Tratare mecano-bio­logică şi construcţii şi facilităţi anexe – în Sârbi; O Staţie de Transfer, Staţie de Sortare şi Centru de Colectare Deşeuri Voluminoase - Sighetu Mar­maţiei; Staţie de Transfer - Moisei; Staţie de Transfer, Centru de Colectare Deşeuri Voluminoase - Târgu Lăpuş; Centre de Colectare Deşeuri Voluminoase - Şomcuta Mare, Vişeu de Sus, Baia Mare, Seini, Târgu Lăpuș, Sighetu Marmației, Borşa. Proiectul prevedea și în­chiderea celor șase depozite urbane neconforme, dar și fur­ni­zarea echipamentelor şi bu­nurilor necesare prevăzute prin proiect (mașini, utilaje, recipienţi pentru colectare şi compostare individuală).

Activ­itățile de gestionare a deșeurilor urma să fie împărțită în patru zone principale: Zona 1, deservită de Unitatea Centrală de Gestionare a Deșeurilor de la Fărcaşa; Zona 2, deservită de Sta­ția de Transfer de la Târgu Lăpuş; Zona 3, deservită de Stația de Transfer de la Moisei; Zona 4, deservită de Stația de Transfer de la Sighetu Marmaţiei.  
Timpul a trecut, depozitele neconforme s-au închis, utilajele s-au cumpărat și „zac” nefolosite de luni sau chiar ani buni, până și stațiile de sortare și transfer s-au făcut, însă au rămas nefolosite. Motivul a fost faptul că lipsea veriga centrală: Centrul din Sârbi, care nu s-a putut finaliza, pentru că terenul a luat-o la vale. Cu vechile „gropi de gunoi” închise și cu noul centru nefinalizat, autoritățile au căutat soluții temporare. Acestea au fost deschiderea a două platforme, una la Teplița - Sighetu Marmației, cealaltă la Satu Nou de Jos. Evident, nici din aceste povești nu lipsesc conflictele juridice și administrative, care au fost tranșate în instanță.
La finele anului trecut, Tribunalul a decis sistarea depozitării deșeu­rilor pe platforma din Sighet, astfel că Maramureșul istoric a rămas, la propriu, cu gunoiul în aer. Și pentru platforma din Satu Nou de Jos, comuna Groși, există un proces în instanță și, având în vedere precedentul, probabil soluția va fi similară celei din Sighetu Mar­mației. Dar, indiferent de sentință, din 10 februarie, nu mai pot fi depuse deșeuri nici aici, astfel că și Maramureșul de dincoace de deal rămâne cu problema deșeurilor în aer.

Desigur, și aici ar fi multe pro­bleme conexe. Una dintre ele e faptul că stațiile de sortare nu au fost puse în funcțiune, probabil, pe considerentul că centrul din Sârbi nu e finalizat. Deși ele puteau funcționa independent. Avantajul ar fi fost că se reducea cantitatea de deșeuri depusă pe platformele temporare, iar o parte a deșeurilor erau reciclate și valorificate, obținându-se niște bani care ar fi putut scădea factura la salubrizare. Există, însă, și aici o lungă dis­cuție, dacă se vor putea folosi aceste stații de sortare, pentru că, la Sighetu Marmației de exemplu, rampa este în așa fel făcută încât mașina nu poate urca pe ea. De asemenea, nu se știe dacă utilajele cumpărate sunt încă funcționale. Pe de altă parte, problema reci­clării, cu câteva excepții notabile, cum este orașul Târgu Lăpuș, nu a fost tratată cu seriozitate. Dar câteva comune din zona 1 fac co­lec­tare selectivă în vederea reciclării, în Maramureșul istoric de pildă, deșeurile se adună de-a valma. Tot ce Maramureșul și autoritățile nu au reușit să rezolve, în aproape un deceniu și jumătate, trebuie să rezolve acum. Altfel spus, pe de o parte trebuie să fina­lizeze SMID până în 2023, altfel vom fi obligați să rambursăm toți banii, circa 100 de milioane de euro, chestiune care ar fi similară practic cu o falimentare a jude­țului. Și, mai mult, nu vom putea accesa fonduri europene pe o perioadă de cinci ani, ca sancțiune, ceea ce ar avea efecte dezastruoase pentru dezvoltarea județului. Pe de altă parte , autoritățile județene trebuie să rezolve problema pe termen scurt și mediu, adică să găsească soluții pentru depozitarea deșeurilor până când va fi gata depozitul din Sârbi.
 
Săptămâna trecută, președintele Consiliului Județean Maramureș, Ionel Bogdan, a convocat Adu­narea Generală a Asociației de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) pentru Gestionarea Integrată a Deșeurilor Menajere. În cadrul întâlnirii, au fost aleși membrii Consiliului director. Astfel, din conducerea asociației fac parte reprezentanții municipiilor Baia Mare și Sighetu Marmației, precum și ai localităților Groși, Moisei, Fărcașa și Târgu Lăpuș.
Președintele ADI Deșeuri, Ionel Bogdan, a punctat faptul că își dorește ca asociația să funcționeze eficient, iar împreună cu cei din conducerea Consiliului Județean să se găsească soluții optime în privința rezolvării problemei de colectare și depozitare a deșeurilor la nivelul județului.
„Obiectivul principal al ADI Deșeuri este să reușim împreună să punem în aplicare, la nivelul județului Maramureș, colectarea selectivă a deșeurilor menajere, astfel încât să creștem gradul de reciclare și valorificare la cel puțin 40%. Populația va primi pubele distincte pentru colectarea separa­tă: plastic/metal, hârtie/carton, sticlă, deșeuri reziduale/amestecate/menajere. Pe partea de depo­zitare a deșeurilor, suntem obligați să găsim soluții pentru rezolvarea problemei, având în vedere că, din 10 februarie, nu vom mai avea nicio locație în județ unde să depozităm deșeurile”, a subliniat președintele Ionel Bogdan.

Președintele Consiliului Județean Maramureș a adus în discuție variantele de lucru privind depozitarea deșeurilor. Pe termen scurt, avem variante privind înfolierea deșeu­rilor uscate, astfel încât să fie redus spațiul de depozitare, precum și transportarea acestora în alte județe. Pe termen mediu, problema va fi rezolvată prin găsirea unui teren în raza județului Maramureș și construirea unei platforme temporare, în timp ce, pe termen lung, trebuie finalizate lucrările la Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor (SMID) de la Fărcașa, termenul fiind stabilit până în decembrie 2023.

Consiliul Județean a alocat cinci milioane de lei pentru construirea unei platforme temporare de depozitare a deșeurilor, care să fie folosită până în 2023, cel târziu. Dar, deocamdată, nu există o locație, în ciuda apelurilor lansate de administrația județeană către primării. Această platformă trebuia să fie amplasată pe raza orașului Șomcuta Mare, dar lucrurile s-au schimbat în ultimul moment, din cauza nemulțumirii cetățenilor. Oricum, chiar dacă s-ar găsi rapid o altă locație, nu e posibilă fizic amenajarea ei și obținerea tuturor avizelor până în 10 februarie. Așa că rămâne întrebarea grea: ce facem cu cele aproape 7000 de tone de deșeuri, cât adună Maramureșul lunar, din 10 februarie? Singura soluție este să le ducem în județele învecinate, dar asta înseamnă costuri de transport în plus. Așa că trebuie redusă cantitatea deșeurilor depozitate. Altfel spus, trebuie să facem ceea ce nu am făcut un deceniu: să colectăm selectiv și să reciclăm. Și ăsta e însă un obiectiv de durată, deoarece nu e nevoie doar de pubele, ci de multă activitate de conștientizare a populației, care nu se poate face peste noapte. Cei care au atins rate de reciclare ridicate au avut un plan bine pus la punct și chiar garnisit cu amenzi. E greu de crezut că, fără o informare constantă, cetățenii chiar vor folosi corect pubele pentru colectare selectivă și nu vor mai amesteca peturi cu deșeuri menajere, carton etc. Președintele CJ Maramureș, Ionel Bogdan, a explicat că dorește reducerea volumului de deșeuri care se depozitează la circa 30%, prin creșterea gradului de reciclare. Iar, pe termen scurt, președintele Ionel Bogdan spune că: „din 10 februarie, nu mai avem posibilitatea depozitării deșeurilor la Sighet sau Satu Nou de Jos. Am identificat variante de lucru: înfolierea deșeurilor pe tot județul, fie subvenționarea transportului spre Oradea și Satu Mare”. Practic, se dorește punerea în funcțiune a stațiilor de sortare, iar cantitatea de deșeuri care nu este reciclată să fie înfoliată și trimisă spre depo­zitare la Oradea sau Satu Mare.  
Nici modalitatea în care primăriile pot subvenționa o parte din taxa de salubrizare nu e clară, pentru că, anii trecuți, au existat cazuri în care Curtea de Conturi le-a imputat aceste sume. Cele mai multe primării au ales varianta colectării taxei de salubrizare odată cu impozitul. După Baia Mare, și Sighetu Marmației a ales această variantă, dar și ea implică o parte birocratică, respectiv comple-tarea și depunerea unei declarații de impunere.
Mai mult, de la începutul acestui an, a intrat în vigoare așa-zisa Lege a compostului, care obligă Unitățile Administrativ Terito­riale să implementeze colectarea sepa­rată a deșeurilor biode­gra­dabile, să extindă colectarea se­parată din ușă în ușă a bio­­deşeurilor în mediul urban, du­­blată de implementarea sche­mei „plătește pentru cât arunci” și să încurajeze compostarea indivi­duală în gospodăriile din mediul rural. Procesul de compostare implică fermentarea lentă a deșeurilor biodegradabile, în urma căreia acestea se transformă în îngră­șământ natural pentru soluri.
Deșeurile biodegradabile repre­zintă deșeurile provenite din grădini şi parcuri, deșeurile alimentare sau cele provenite din bucătăriile gospodăriilor private, din birouri, cantine, restaurante sau magazinele de vânzare cu amănuntul. Aproape orice pro­vine din sol poate fi compostat. Altfel spus, sătenii nu vor mai trebui să ardă frunzele din curte, ci să le adune pentru compost, împreună cu fructe, legume, coji de cartofi şi de ouă, dar şi cenușă şi rumeguș etc. Cei care nu respectă legea pot fi amendați cu sume cuprinse între 400 şi 800 de lei, iar firmele, cu până la 20.000 lei. Pentru autoritățile responsabile, amenzile se pot încadra între 5.000 şi 15.000 de lei, iar pentru nerespectarea nor­melor tehnice, contravențiile pot ajunge şi la 30.000 lei.
Evident, nimeni nu poate încă, logistic, să îndeplinească cerin­­țele legii, despre care nici nu se prea vorbește, de altfel. Mai mult, e nevoie de foarte multă informare și educare a populației și în acest domeniu. Oricum, vom reveni cu detalii.  

 

„Obiectivul principal al ADI Deșeuri este să reușim împreună să punem în aplicare, la nivelul județului Maramureș, colectarea selectivă a deșeurilor menajere, astfel încât să creștem gradul de reciclare și valorificare la cel puțin 40%. Populația va primi pubele distincte pentru colectarea separa­tă: plastic/metal, hârtie/carton, sticlă, deșeuri reziduale/amestecate/menajere. Pe partea de depo­zitare a deșeurilor, suntem obligați să găsim soluții pentru rezolvarea problemei, având în vedere că, din 10 februarie, nu vom mai avea nicio locație în județ unde să depozităm deșeurile”.
Ionel Bogdan, președinte Consiliu Județean Maramureș

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.