„Maramureşul este altceva decât ceea ce se ştie şi cu mult mai mult decât ceea ce se poate închipui”

Reporter: Cunoaşteţi, din interior, clasa politică din toată perioada post-decembristă. Cum a evoluat sau a involuat aceasta în cei 25 de ani de democraţie?

Eugenia Godja: În viziunea mea, clasa politică românească nu a reuşit să ajungă la un set de valori comune care să formeze „nucleul dur” al reformelor şi evoluţiilor din România în jurul cărora să oscileze interesele fecunde ale fiecărei grupări politice. În măsura în care clasa politică românească chiar acţiona omogen şi asigura continuitatea proceselor de la tranziţie la integrare, trebuie observat că omogenitatea şi continuitatea de care vorbeam au fost asigurate din exterior ca urmare a presiunilor comunităţilor internaţionale şi prin formularea cu rigurozitate de către UE şi Alianţa Nord Atlantică a cerinţelor aderării şi integrării.

 Astăzi, clasa noastră politică a atins un grad mare de erodare. Electoratul are deja o stare de repulsie faţă de politicieni şi de partide. Domină sentimentul că elita politică este osificată, ostilă promovării personalităţilor politice cu valoare autentică, profesionalizate politic şi capabile de un real activism social. Preocupat înainte de orice de conflictele interne şi de marea redistribuire de avuţie, de acapararea frauduloasă de multe ori, cu orice preţ şi cu orice mijloace a avuţiei naţionale, clasa politică românească nu are nici până astăzi o viziune consensuală cu privire la viitorul ţării, la modernizarea Statului şi a societăţii româneşti în ansamblul său. Reuşita acestui obiectiv înseamnă înainte de toate o coordonare politică coerentă, responsabilă şi transparentă, care are nevoie de suportul întregii societăţi, de sprijinul cetăţenilor, de cooperare cu societatea civilă etc. Dacă nu va aparţine politicienilor români şi nu va deveni ghidul absolut al tuturor guvernărilor, indiferent de culoarea politică, atunci, modernizarea României, care acum nu mai este numai o dorinţă ci a devenit o stringentă necesitate, va avea şanse mici de realizare şi este păcat!

Rezultatele alegerilor din noiembrie 2014 au demonstrat că cetăţenii aşteaptă ca politicienii să răspundă direct nevoilor şi priorităţilor formulate de ei. Să-şi proiecteze şi să se concentreze pe alte ţinte, pe ţinte care privesc înainte de toate desfiinţarea sistemelor de privilegii care aşează oamenii pe o nesfârşit de lungă şi nedreaptă ierarhie socială, refacerea demnităţii muncii şi onoarea lucrului bine făcut, o practică a solidarităţii sociale bine şi corect înţeleasă. Altfel spus, să-şi asume ca principiu pentru direcţia României forma modelată a lozincii americane „întreabă-te ce trebuie să facă ţara pentru ca tu să poţi contribui la prosperitatea ei şi a ta!”.

Rep.: Ce înseamnă funcţia de consilier judeţean şi cum a fost trecerea de la administraţia locală?

Eugenia Godja: Să faci parte din Consiliul Judeţean este o asumare de responsabilităţi şi o experienţă nouă în plan administrativ, diferită în mare măsură de activitatea pe care într-un fel sau altul ai desfăşurat-o în consiliile locale din care ai făcut parte. Consilierii judeţeni suntem diferiţi, facem parte din partide politice diferite, iar asta înseamnă înainte de toate un uriaş câştig din punct de vedere democratic. Dar uneori, aşa cum se petrec lucrurile în viaţă, există şi nemulţumiri şi insatisfacţii, suspiciuni şi poate chiar confruntări înfocate. Este important, cred, să înţelegem că este nevoie de un efort sincer de comunicare şi armonizare din partea tuturor, pentru a promova în Consiliul Judeţean o politică coerentă şi consecventă care să ne ajute să ne realizăm proiectele şi să găsim căile cele mai bune de rezolvare şi cuplare a judeţului la procesul de construcţie naţională şi europeană.

Experienţa dobândită până acum îmi dă dreptul să cred că dezbrăcându-ne de haina politică şi promovând respectul pentru cuvântul dat, vom reuşi să promovăm interesele comunităţilor locale din Maramureş. Iar Consiliul Judeţean să fie un exemplu de profesionalism, legalitate şi corectitudine. Nu trebuie să uităm că mandatul nostru a fost preluat sub pecetea speranţei în mai bine pentru locuitorii judeţului, în respectul ordinii, al legii, al dreptăţii, al adevărului, al afirmării autorităţilor locale.

Este important de spus că pentru asigurarea succesului marilor proiecte ce privesc toate zonele Maramureşului: „Managementul integrat al deşeurilor”, „Reabilitarea drumului Baia Sprie -Bârsana”, „Circuitul bisericilor de lemn din Transilvania de Nord”, „Reabilitarea Spitalului Judeţean de Urgenţă „Dr. Constantin Opriş” din Baia Mare, „Modernizarea aeroportului Baia Mare” şi altele, conducerea Consiliului Judeţean au format comisii formate din consilieri judeţeni din toate partidele pentru monitorizarea lucrărilor pentru finalizarea la timp şi în parametri de calitate a lucrărilor cuprinse în proiecte. Emoţii dau până acum „Managementul integrat al deşeurilor în judeţul Maramureş” şi lucrările de la aeroport. Să sperăm că o mobilizare serioasă va conduce şi la realizarea acestor proiecte.

Reporter: Câteva priorităţi ale Comisiei pentru învăţământ, cultură, culte şi patrimoniu cultural din cadrul Consiliului Judeţean Maramureş, pe care o conduceţi.

Eugenia Godja: Vă mărturisesc că temele de discuţie ce privesc domeniul vast al culturii au conturat direcţii de acţiune concretizate în proiecte interesante şi extrem de importante pentru judeţ. Activitatea din comisie a scos în evidenţă capacitatea intelectuală şi profesională a colegilor în măsură să abordeze probleme majore şi să manifeste receptivitate şi deschidere la solicitările specifice domeniului. Relaţiile cu colegii în cadrul comisiei sunt în general cele pe care mi le doresc, adică sunt bucuroasă să lucrez cu oameni responsabili, implicaţi în rezolvarea cu competenţă şi celeritate a problemelor care se gândesc, se spun sau se ivesc. Împărtăşim din experienţa unuia sau altuia, din autoritatea sau mai ales generozitatea fiecăruia. Noi toţi ştim că Maramureşul este altceva decât ceea ce se ştie şi cu mult mai mult decât ceea ce se poate închipui.

 Este un spaţiu cu o specificitate aparte, complexă, atractivă şi incitantă şi suntem cu toţii interesaţi de crearea unor atitudini civice şi morale constructive prin care să se identifice, definească şi argumenteze credibil o nouă concepţie asupra ceea ce este deosebit sau unic în zestrea materială şi spirituală a Maramureşului.

Între acţiunile relevante pentru îndeplinirea acestui scop şi a obiectivelor programului Comisiei pentru învăţământ, cultură, culte şi patrimoniu cultural pe care îl pot defini fără teama de a greşi: „Maramureşul dintotdeauna, pentru totdeauna” sunt de evidenţiat susţinerea pe care membrii comisiei o dau pentru alocarea de fonduri bugetare la toate instituţiile de cultură din subordinea Consiliului Judeţean, susţinerea revistelor şi publicaţiilor judeţene, alocarea de resurse financiare pentru proiectele ce privesc organizarea şi desfăşurarea sărbătorilor, festivalurilor culturale locale sau refacerea bisericilor din Maramureş, susţinerea proiectului şi implicarea membrilor comisiei în elaborarea pentru clasa a IX-a, sub tutela GAZETEI de Maramureş, a manualului de istorie a Maramureşului, care trebuie să devină în viziunea noastră cartea de căpătâi a elevului maramureşean.

O altă propunere a fost făcută preşedintelui Consiliului Judeţean pentru a ajuta Muzeul Maramureşului din Sighet, pentru care instituţia judeţeană nu poate loca resurse financiare, fapt interzis de Legea finanţelor publice.

Dacă financiar nu putem ajuta Muzeul din Sighet nu trebuie să uităm că avem o imensă responsabilitate morală vizavi de valoarea de patrimoniu a Muzeului din Sighet şi în acest sens am propus preşedintelui Consiliului Judeţean trei variante prin care am putea veni în întâmpinarea problemelor ce se cer a fi rezolvate vizavi de întreţinerea şi dezvoltarea patrimoniului: prima preluarea muzeului în patrimoniul judeţului sau preluarea muzeului de către Ministerul Culturii sau preluarea muzeului de către Muzeul Satului având în vedere că istoria identităţii noastre naţionale prin acest muzeu are susţinere prin obiecte care vin din secolul al XVI-lea.

La aceste propuneri se cer cuplate eforturile preşedintelui Consiliului Judeţean şi primarului din Sighetu Marmaţiei. Muzeul din Sighetu Marmaţiei este unul zonal, extrem de important, iar administraţia locală nu poate, nu are cum să susţină financiar nevoile sale, nici măcar cele de conservare, fără să mai vorbim de importanţa şi necesitatea achiziţionării altor obiecte, înainte ca acestea să dispară peste hotare. Este o responsabilitate a noastră, a tuturor, inclusiv a Ministerului şi trebuie să ne-o asumăm.

„Este important, cred, să înţelegem că este nevoie de un efort sincer de comunicare şi armonizare din partea tuturor, pentru a promova în Consiliul Judeţean o politică coerentă şi consecventă care să ne ajute să ne realizăm proiectele şi să găsim căile cele mai bune de rezolvare şi cuplare a judeţului la procesul de construcţie naţională şi europeană”.

Eugenia Godja