• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Luni , 19 Noiembrie 2018

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Vineri , 12 Octombrie , 2018

Maramureșul, codaș la democrație

În 6-7 octombrie, românii au devenit un Neam boicotat, vorba părintelui Necula. Referendumul pentru clarificarea textului articolului 48 din Constituţia României privind definirea căsătoriei s-a încheiat, dar a început circul: în PNL s-a organizat un puci, președintele Iohannis a intrat din faza de tăcere și ignorare în cea de sfătuitor și promotor al „păcii sociale”, PSD s-a făcut că plouă, serviciile răsuflă ușurate, USR aplaudă, unii cer demisia capilor bisericii, iar alții acuză manipularea și proasta organizare. Între timp, parlamentarii discută deja dacă legea partene­riatului civil să per­mită adopțiile pentru cuplurile homosexuale sau nu. Deci da, tăvălugul a început.

Oricum, referendumul de la sfârșitul săptămânii trecute va rămâne în istoria României ca unul al paradoxurilor: primul referendum inițiat de cetățeni, dar boicotat de aproape toată lumea, în afară de biserică; primul referendum apolitic, dar intens politizat; și primul referendum în care partidele nu numai că nu s-au străduit să aducă lumea la vot, dar s-au străduit chiar să obțină o prezență cât mai mică.
Rezultatul? Prezența la nivel național a fost de 21,10%, astfel că referendumul nu a fost validat.
În județul nostru s-a înregistrat cea mai mică prezență la vot din istoria postdecembristă: 17,78%, cea ce ne clasează pe locul 31 la nivel național. În cifre, asta înseamnă că din 427.072 de cetățeni cu drept de vot din Maramureș, s-au prezentat la urne 75.925, dintre care 70.598 au votat „Da”, 4.132, „Nu” și 1.192 de voturi au fost nule. Cu toată isteria fraudelor, s-a demonstrat până la urmă că și această ştire a fost tot o fumigenă, la fel ca și foarte multe altele lansate în special în mediul on-line, care au sfidat rațiunea, logica și bunul simț, dar, din păcate au „prins” la o parte dintre alegători. În Maramureș, doar 5 voturi au fost contestate și s-au înregistrat 3 întâmpinări/contestații, toate soluționate de către birourile electorale ale secțiilor de votare.
În Maramureș, trendul național al prezenței la vot mai mari în mediul urban decât în cel rural nu a fost menținut. În medie, secțiile de vot din municipiul Baia Mare au avut o prezență de 16-17%, dar există și excepții: la secția de votare nr. 22, de la Școala Gimnazială „Alexandru Ioan Cuza”, prezența a fost de 24,85%; în schimb, în special în cartierele mărginașe, prezența a fost sub 10%: secția 83 de la Centrul comunitar Romanii 6,72%, secţia de la Centrul Phoenix 7,52%.
În celălalt municipiu al județului, Sighetu Marmației, prezența a fost și mai scăzută. Nicio secție de vot nu a înregistrat o prezență mai mare de 18%, iar cel mai mic procent a fost 7,88%, la secția 92 de la Liceul „Regele Ferdinand”.
Au existat însă și comune în care pra­gul de 30% a fost depășit. În Fărcașa, de exemplu, unde a existat o campanie serioasă de informare din partea tutu­ror cultelor și a autorităților locale, s-a atins o prezență de 34,24%, existând chiar și secții de vot cu prezență de 58,29%. Dintre aceștia, 94,46% au votat „Da”.
De asemenea, la nivel județean, există secții de vot care au înregistrat procente record de prezență: Frâncenii Bo­­iu­lui - 69,39%, Românești -  68,97%, Sălişte - 69,14%, Tămășești - 75%, Poienile Izei - 52%, Tulghieș - 55%. În cealaltă extremă, cu o pre­zență de sub 10% se află: Vișeu de Jos - secția de la Şcoala Gimnazială nr. 2 - 8,70%, Rona de Sus, secția de la Căminul Cultural - 8,58%, secția din satul Piatra -  9,94%, secția de la Că­minul Cultural Coltău - 8,48%, secția de la primăria Câmpulung la Tisa - 5%. În mare, satele cu populație de etnie maghiară sau ucraineană au pă­rut mai dezinteresate de vot.
În privința rezultatului, există foarte multe localități în care procentul de voturi pentru „Da” a fost de 100%: Borcut, Răzoare din orașul Târgu Lăpuș, Săliște, Românești, Copalnic Deal, Durușa, Vima Mică, Aspra.
La polul opus, cu cel mai mic procent de voturi pentru „Da” și procente pentru „Nu” de peste 10% s-au înregistrat în următoarele secții: Buteasa, Ho­vrila, Dămăcușeni, Tohat, Bocicoiu Mare - 20%, iar recordul s-a înregistrat la Nistru, cu 31,61% pentru „Nu”.
Desigur, cauzele sunt multiple și pro­babil vor fi analizate la rece în perioada următoare, dar concluzia e simplă: neam boicotat.

 

 

Biserica Ortodoxă Română şi-a împlinit misiunea ei civică şi morală în spațiul public. Într-un comunicat, BOR a arătat: „Cu prilejul referendumului, Biserica Ortodoxă Română şi-a împlinit misiunea ei civică şi morală în spațiul public, unde a afirmat şi apărat identitatea şi valoarea familiei ca instituţie umană creată şi binecuvântată de Dumnezeu. În acest sens, mulţumim celor aproape patru milioane de cetăţeni români care au răspuns pozitiv prin participarea lor la vot. Atitudinea pe care românii şi-au asumat-o, prin participare la vot sau prin neprezentare la vot, trebuie respectată şi analizată, iar democraţia bazată pe libertatea civică trebuie cultivată mai intens prin informare corectă şi permanentă privind tema dezbătută public. Deşi referendumul recent nu a fost validat, totuşi acesta ne-a oferit posibilitatea de a cunoaşte gradul de secularizare al societăţii româneşti de astăzi, precum şi principalele poziţionări din societate privind afirmarea şi apărarea valorilor morale bazate pe credinţa în Dumnezeu şi istoria bimilenară a poporului român”.
 

 

„Coaliţia pentru Familie”, iniţiatoarea referendumului pentru redefinirea fa­miliei, în contextul prezenţei scăzute la urne, a criticat „boicotul generalizat al tuturor partidelor politice”, boicot care ar fi „îndreptat direct împotriva creştinilor din România”. „Comitetul de Iniţiativă pentru promovarea propunerii legislative a cetăţenilor privind revizuirea art. 48 alin. (1) din Constituţia României, analizând datele existente până la acest moment pentru fiecare judeţ, precum şi informaţiile comunicate de cetăţenii implicaţi în susţinerea acestui demers, semnalăm evidenţa dovedită a faptului că ne aflăm în faţa unui boicot generalizat al tuturor partidelor politice care au votat în Parlament legea de revizuire a Constituţiei României, ce face obiectul prezentului Referendum. Pentru toţi cei care au afirmat în mod fals, într-o campanie de dezinformare fără precedent de la Revoluţia din 1989, că acest Referendum este al Partidului Social Democrat şi al li­derului său, Liviu Dragnea, devine acum evidentă, prin boicotul reali­zat la nivelul întregii ţări de către PSD, falsitatea acestor afirmaţii. Acesta este dovedit şi prin maniera superficială şi neprofesionistă în care Referendumul a fost organizat, astfel încât nici măcar date elementare privitoare la obiectul refe­rendumului nu au fost comunicate publicului românesc. Trebuie să înţelegem că ne aflăm în situaţia în care toate îndemnurile la vot ale bisericilor şi cultelor creştine din România sunt boicotate de partidele politice, în ciuda declaraţiilor oficiale ale liderilor politici ale acestora. Campania masivă de dezinformare a întregului corp electoral român este dusă şi astăzi, prin vectori politici, administrativi şi mediatici, aflaţi sub influenţa partidelor politice. Atragem atenţia partidelor politice că cetăţenii români sunt primii care au înţeles acest boicot politic, transmiţându-ne efectele sale din fiecare judeţ din ţară, fiind evidentă pentru toată lumea falsitatea declaraţiilor publice ale lide­rilor în raport cu modul în care partidele au acţionat în realitate.”, se arată în mesajul Coaliţiei pentru Familie.

 

Cauzele boicotului

 

Cauzele boicotului și neprezenței la vot au fost multiple. Cei care au ales să nu voteze au invocat fie lipsa de importanță a temei, fie asocierea re­ferendumului cu Dragnea, deși acesta a fost inițiat de 3 milioane de cetățeni, fie costurile prea mari. Cea mai vehiculată fumigenă a fost însă că re­ferendumul ar viza altceva și de aceea întrebarea nu e pusă în mod explicit pe buletinele de vot. De fapt, forma întrebării e stabilită prin lege, nu e la latitudinea organizatorului (Guvernul). Mai precis, Legea 3/2000, „legea re­ferendumului”, prevede la articolul 7: „(1) Cetăţenii care participă la referendum au dreptul să se pronunţe prin «DA» sau «NU» la următoarea întrebare înscrisă pe buletinul de vot: «Sunteţi de acord cu legea de revizuire a Constituţiei României în forma aprobată de Parlament?»”.
Cu alte cuvinte, indiferent de tema re­ferendumului, dacă scopul e modificarea Constituţiei, întrebarea e una standard, stabilită încă din anul 2000. Și nimeni nu mai poate adăuga ceva la legea de revizuire a Constituţiei. Ea a fost publicată în Monitorul Oficial, împreună cu avizul CCR și prevedea modificarea art. 48 astfel: „Familia se întemeiază pe căsătoria liber consim­ţită între un bărbat şi o femeie, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor”.
O altă fumigenă manipulatoare s-a referit la faptul că legea de modificare nu are număr în Monitorul Oficial, deși Legea constituțională nu se numerotează înainte de referendum. Așa cum a fost publicată în Monitorul Oficial, e doar o propunere de revizuire a Constituției. Ea devenea lege cu număr dacă referendumul era validat.

Neprezentarea românilor la vot a avut o altă cauză: neimplicarea clasei politice. Deși au fost acuze că referendumul ar fi unul „pesedist”, de fapt, mai ales după întoarcerea Vioricăi Dăncilă de la Bruxelles și reacțiile socialiștilor europeni, PSD nu a mișcat niciun deget pentru mobilizarea electoratului la vot.

De asemenea, președintele Iohannis a ignorat, până duminică seara, scrutinul și nu a adresat niciun mesaj românilor pe această temă.

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.