Maramureşul, ambasador al României la SĂPTĂMÂNA VERDE de la Berlin

La cea de-a 79-a ediţie a „Grune Woche” – Expoziţia Internaţională pentru Industrie Alimentară şi Horticultură de la Berlin - mai mult de jumătate din suprafaţa alocată standului României a fost destinată Maramureşului. O dovadă că Maramureşul este şi va rămâne vârful de lance al culturii tradiţionale româneşti.

Participarea Maramureşului la „Grune Woche” – Expoziţia Internaţională pentru Industrie Alimentară şi Horticultură de la Berlin a devenit o tradiţie. Şi, în fiecare an a luat o amploare tot mai mare. Astfel că, Maramureşul a devenit ambasadorul României la acest eveniment. La cea de-a 79-a ediţie a „Grune Woche” – Expoziţia Internaţională pentru Industrie Alimentară şi Horticultură de la Berlin - mai mult de jumătate din suprafaţa alocată standului României a fost destinată Maramureşului. E un semn că Maramureşul este şi va rămâne vârful de lance al culturii tradiţionale româneşti, că eleganţa, calitatea şi bunul-gust care se regăsesc în costumele, muzica tradiţională maramureşeană, în dansurile noastre, în produsele culinare şi în atitudinea oamenilor vor fi întotdeauna la înălţime. Maramureşul a promovat România.

Prin urmare, ministrul Agriculturii din Germania a zăbovit îndelung la standurile noastre, a degustat din produsele din Maramureş şi a apreciat costumele şi muzica populară. O serie de oficialităţi germane au vizitat standul Maramureşului, s-au prins în horă alături de dansatorii Ansamblului Naţional Folcloric „Transilvania” din Baia Mare.

De asemenea, ministrul secretar de stat în Ministerul Agriculturii – Daniel Botănoiu, dar şi Ambasadorul României la Berlin – Lazăr Comănescu au vizitat standul Maramureşului, au degustat din produse şi au vorbit cu fiecare producător în parte. Participarea delegaţiei maramureşene a fost organizată de Consiliul Judeţean Maramureş.

Străinii interesaţi de produsele româneşti

Maria Zapca a venit cu ţesături şi cusături, cu costume tradiţionale din Săpânţa, cu zgărdane şi mărgele, dar şi cu păpuşi îmbrăcate în costume populare. Este una din creatoarele care nu face rabat de la tradiţie, care ţese, împleteşte şi coase doar cu materiale naturale– lână şi bumbac.

„Străinii sunt interesaţi în special de papucii din lână, de ciorapii tricotaţi în casă, de ştergarele din bumbac şi de tot ce este făcut din materiale naturale.” Maria Zapca

Daniel Leş – cu alura sa de dac liber – a fost unul din punctele de atracţie ale standului.

„Ceramica mea este realizată după metode folosite pe vremea dacilor. Vasele sunt frecate în interior cu piatră de râu pentru a le închide porii şi după aceea sunt date cu ceară de albine. Decantoarele de vin au atras atenţia în mod special vizitatorilor.”

Familia Stauder din Seini şi-a prezentat nu doar produsele din carne şi micii copţi pe plită, ci şi povestea familiei. Nu puţini au fost vizitatorii care au citit afişul – tradus în limba germană – unde se prezintă istoricul, începând cu 1930. Atunci, Stauder Gyula şi-a deschis o carmangerie de capacitate mică, la care lucrau membrii familiei. Activitatea a fost întreruptă în perioada comunistă, când Stauder Gyula a fost deportat, fiind reluată de urmaşii săi.

Familia Firisar a adus şi în acest an fructe uscate, ţăiţei de casă, suc de fructe, dar şi vin de casă servit în cupe elegante din sticlă.

Sucul natural din mere şi dulceţurile din fructe de pădure ale familiei Pop din Buciumi au avut mare trecere la vizitatori.

„Noi nu punem conservanţi, nu adăugăm nimic la gustul natural al produselor. Suntem bucuroşi că străinii apreciază tot ce am expus aici, de la mere până la dulceţurile naturale. Am făcut etichete personalizate pentru fiecare tip de produs. Am venit aici ca lumea să ne cunoască, am venit ca să promovăm Maramureşul.” (Voichiţa Pop)

Zacuscă de casă, ciuperci şi fructe uscate şi dulceţuri făcute în casă au fost aduse de familia Ciurte.

„E prima noastră participare la acest târg şi observ că lumea este interesată de produsele naturale, fără conservanţi. Noi realizăm totul acasă la noi, după metode învăţate

de la bunici.” - Argil Ciurte

Ioan Hotea a adus trei sortimente de miere de albină, polen, nuci, siropuri de cătină şi afine, îndulcite cu miere naturală, dar şi murături şi zacuscă şi dulceaţă de ardei iute. El susţine că mierea de salcâm are cea mai mare căutare.

Produsele de carne ale carmangeriei Toto au avut succes şi datorită gustului, dar vizitatorii au fost atraşi şi de costumele populare deosebite ale celor doi reprezentanţi. De altfel, fiecare dintre cei prezenţi au fost îmbrăcaţi în costumele populare specifice zonei din care vin. „Dintre toate sortimentele pe care le-am prezentat, jumările de porc şi brânza de burduf au fost cele mai căutate.” – spune Gheorghe Pop – Universal 91 Vişeu de Sus.

Am văzut români plângând la Berlin

Dansatorii de la Ansamblul Naţional Folcloric „Transilvania”, împreună cu orchestra şi cu taragotistul Dumitru Dobrican, au făcut ca muzica şi dansurile din Maramureş să fie în centrul atenţiei. Sute de vizitatori au filmat, au aplaudat şi au dansat împreună cu ei. Pentru românii care locuiesc în Germania, standul României a fost primul loc de vizitat. Au degustat, au vorbit româneşte şi au plâns la muzica lui Dumitru Dobrican.

„Eu sunt foarte mândru că sunt român. Locuiesc aici de trei ani, dar sufletul meu este în România. De fiecare dată plâng când aud muzică românească, de fiecare dată plâng când merg acasă şi păşesc pe pământul României. Felul în care dumneavoastră promovaţi România este extraordinar. Dacă străinii ar avea răbdare să ne cunoască, s-ar schimba percepţia despre România.” – susţine Nicolae Nemet. El este arheolog, originar din Turda şi locuieşte acum în Berlin.

Preşedintele Zamfir Ciceu s-a întâlnit cu consilierii de imagine ai deputatului din Regiunea Sachsen-Anhalt

Prezent la Berlin, preşedintele Consiliului Judeţean Maramureş, Zamfir Ciceu, s-a întâlnit cu Thomas Metan şi cu ing. Bernhard Bethe - reprezentanţi ai MMB Consulting şi consilieri pe probleme de imagine ai deputatului din Regiunea Sachsen-Anhalt Lars Zimmer.

„Partenerii de dialog au sugerat că Maramureşul ar trebui să fie mai prezent la târgurile de turism, pentru ca noi românii să fim percepuţi aşa cum suntem. României i s-a făcut multă imagine negativă, şi e important să ieşim în lume cu tot ce avem mai bun, cu tradiţii, cultură şi cu produse de calitate.” - susţine preşedintele Zamfir Ciceu.

Partenerii germani sunt interesaţi de proiecte şi parteneriate cu Maramureşul în domenii precum turismul, cultura, energii alternative.

„Ce-am reţinut cel mai mult de la Berlin a fost următorul aspect: într-o întâlnire pe care am avut-o cu nişte consilieri ai unui deputat de Saxonia a fost că trebuie să schimbăm percepţia despre România germanilor. Ei se refereau la germani, eu spun că e valabil pentru întreaga Europă şi nu numai. Să nu ne perceapă lumea ca şi pe cei care merg acolo numai să fure, să facă tot felul de şmecherii, ci aşa cum suntem noi.

Ei au spus că pentru asta trebuie să fim mai prezenţi inclusiv la Târgurile de turism, pentru că dacă europenii văd că avem locuri de vizitat, avem oameni calzi, primitori, o să-şi schimbe percepţia despre noi. Asta înseamnă că vizibilitatea externă a Maramureşului trebuie să fie mare şi de bună calitate, să o depăşească până la urmă pe cea a României. Iar această prezenţă la Berlin cred că nu a făcut decât să ne scoată pozitiv în lumea mare a Europei.

În ceea ce priveşte standul României, cred că Maramureşul s-a achitat cel mai bine de misiunea lui. Important este pentru noi să putem schimba imaginea negativă pe care ne-au făcut-o unii conaţionali care nu au mers acolo cu gânduri onorabile.

Conchizând: Maramureşul trebuie să fie prezent la cât mai multe târguri internaţionale, pentru că altfel nu putem îmbunătăţi imaginea noastră şi a României. Nu-mi doresc ca Maramureşul să rămână un judeţ izolat, ci să fie prezent. Prezent pe piaţa Europei, a lumii în general, pentru că avem ce să arătăm şi pentru asta nu trebuie decât să fim noi înşine”

Zamfir Ciceu, preşedintele CJ Maramureş