• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Vineri , 15 Noiembrie 2019

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Luni , 4 Noiembrie , 2019

Lucian Blaga sărbătorit la Fărcașa - Maramureș Spaţiul mioritic şi sufletul românesc

NICOLAE BUD
Doctor în Economie şi doctor în Inginerie
Consilier al grupului de firme Astra

 

La sfârșitul lunii septembrie a avut loc în localitatea Fărcașa - Maramureș, Simpozionul național „Lucian Blaga - Spațiul mioritic, satul și sufletul românesc”.

Organizată printr-o strân­să colaborare între Institutul de filozofie și psihologie „Constantin Motru” al Academiei Române, Bi­blioteca Județeană „Petre Dulfu”, compania Eaton, director general Pamela Pop, și autoritățile locale: Primăria - primar Ioan Stegeran, Școala gimnazială „Lucian Blaga” - director prof. Viorelia Vele, manifestarea s-a bucurat de asistența și implicarea permanentă a Episcopiei Maramureșului și Sătmarului. Distribuit pe mai multe zile, Simpozionul a reunit voci de autoritate din domeniul cercetării și învăță­mân­tului din comunitatea religioasă.
Am asistat la o desfășurare de idei, de opinii, de considerente întemeiate pe cunoștințe solide, lecturi îndelungate și aprofundate, o remarcabilă capacitate de analiză și sinteză într-un areal spiritual nu chiar la îndemâna oricui. Prin aceasta a impresionat în desfășurarea sa Sim­po­zionul de la Fărcașa: registrul academic, nivelul elevat al comuni­cărilor, profunzimea punctelor de vedere exprimate, calitatea schimbului de opinii, ținuta dialogului. S-a constituit astfel, sub ochii noștri, o invitație adresată nouă tuturor de a-l cunoaște cât se poate mai bine pe Blaga, fiul și nepotul de preot, pe filozof, pe poet, pe diplomat, pe cărturarul înălțat din satul ce poartă în sine sonorități de lacrimă.

Temele abordate s-au înscris într-un registru larg. Diversitatea comuni­cărilor s-a dovedit generoasă, incitantă, cuprinzătoare. Am ascultat ore în șir decriptări pline de farmec ale atâtor termeni magnetici proiectați către noi de gânditorul de la Lancrăm. Ele s-au numit veșnicia născută la sat, satul și sufletul românesc, satul ca „o cetate de scăpare”, imaginea satului în memorialistica lui Blaga, spațiul mioritic, teme bi­blice în creația sa poetică, biserica și satul, conștiință și intuiție în vi­ziunea lui Blaga, despre natura ca­tegoriilor abisale la Lucian Blaga, configurația spațiului poetic blagian, dimensiunea contemplativă a mesa­jului său ideatic, miracolul ținutului natal al poetului, arhaic românesc oglindit în „Hronicul și cântecul vârstelor”, satul românesc - izvor milenar de civilizație și spiritualitate, Miorița sub teroarea propagandei politice. Nu de puține ori au fost privite de aproape concepte și conexiuni posibile la scara actua­lității imediate.

Aș menționa că simpozionul a fost poziționat într-un registru de superioară cursivitate și elocvență prin prezența la lucrări a două personalități de vârf: Emil Burzo, președintele Filialei Cluj-Napoca a Academiei, și Alexandru Surdu, directorul Institutului de Filozofie și Psihologie „Constantin Rădulescu-Motru”, președintele Secției de filozofie, teologie, psihologie și pe­da­gogie. Intervențiile lor, captivante și instructive prin conținut, au adus de fiecare dată un plus de lumină, frumusețe și strălucire dezbaterilor.
Fărcașa e un loc pe harta țării unde se ajunge greu. Oricum, mai greu pentru cei veniți de departe. Dar mare lucru n-ai de făcut dacă ești în Maramureș, mulți dintre cei prezenți la Simpozion fiind pentru prima oară în această situație. Este de mers cam 20 de kilometri de la Baia Mare pe șoseaua pornită spre vest, către Satu Mare. Cele patru sate componente stau înșirate de-a lungul Someșului: Fărcașa, Sârbi, Tămaia, Buzești. Suprafața comunei - circa 5.000 de hectare. Populația - 4.000 de locuitori. Nimic surprinzător în aceste date, normale, cum se vede. Surpriza vine de cum desfaci catalogul plin cu note mari ale acestei așezări rurale.

Suntem în Țara Codrului. Fărcașa, situată la interferența acesteia cu Țara Chioarului, Țara Oașului și zona Satu Mare, adulmecă drumul ce vine dinspre Zalău. Între vile desenate în anii din urmă se ițesc numeroase case tradiționale, având temelia din piatră, cu talpă din bârne groase de stejar, cu două trei încăperi, cu prispa pe două laturi. Acoperișul, nu prea înalt, este tradițional, învelit cu snopi din secară sau stuf. Din curte te privește șura cu porți din lemn, ornamentate cu motive geometrice, florale sau zoomorfe.
Așezările de aici beneficiază de o istorie îndelungată. Tămaia a fost atestată documentar din anul 1231, numărându-se printre primele 30 de localități transilvane de care se știe. În ordine cronologică urmează Fărcașa, menționată de documente la 1424. Este, cum putem bănui, centrul de gravitație al activităților locale. Aici se află instituțiile admi­nistrației, de învățământ, de îngrijire a sănătății.
Pot spune că surpriza demarează prin statura celor chemați să con­ducă treburile comunității. La Pri­mărie operează un triumvirat calificat, unanim apreciat - Ioan Stegeran, primar, Florica Mureșan, viceprimar, Rodica Giurgiu, secretar. Școala Gimnazială - nouă, modernă, luminoasă și curată ca un pahar are în fruntea sa pe profesoara Viorelia Vele, despre care toată lumea vorbește cu încântare.
O binevenită firmă pe raza comunei - biblioteca. Are aproape 20.000 de titluri și acționează ceas în întâmpinarea bucuriei întâlnirii cu cartea a localnicilor de diferite vârste.

Sub aspectul apartenenței religioase, majoritatea locuitorilor sunt creștini ortodocşi, fiecare sat având un lăcaș de cult propriu. În fruntea lor, oameni cu harul lui Dumnezeu, de pus la rană: preot paroh Petre Vamoș (biserica „Pogorârea Sfântului Duh” - Fărcașa), pr. Radu Ungur (biserica „Adormirea Maicii Domnului” - Tămaia), preot paroh Gheorghe Știrb (biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail și Gavril” - Buzești), preot paroh Mircea Laza (biserica având același hram, din Sârbi).
Să nu vă mire că până și aici, „la ca­pătul Pământului”, sănătatea popu­lației se află în prim plan. Un Centru de permanență medicală, înființat la inițiativa primarului comunei și prin contribuția medicilor - Friedl Silvia, Florin Mureșan, Ioan Duță, Livian Conțiu, Constanța Conțiu și Maria Lăcătuș, Centrul beneficiază de șapte medici și șapte asistente me­dicale. Este o adresă la care apelează nu doar cetățeni din comună ci și din localități apropiate și chiar din județul alăturat, Satu Mare.

Căminul cultural, o instituție cu îndelungată tradiție în vatra satului românesc, se află la locul său și ocupă o poziție binemeritată. În toate cele patru localități ce compun comuna Fărcașa funcționează un asemenea ateneu popular. Ele și-au câștigat respectul și admirația localnicilor. Ansamblul „Plaiuri some­șe­ne”, format din elevi ai Școlii Gim­­na­ziale „Lucian Blaga”, este coor­donat de coregraful Amalia Mu­reșan. Festivalul de colinde „Deschi­de ușa, creștine!” a intrat în tradiție, reușind performanțe deosebite.
După încheierea dezbaterilor Simpozionului național, participanții au fost invitați să fie prezenți la litur­ghia duminicală, oficiată la Biserica cu hramul „Sf. Arhangheli Mihail și Gavril” din satul Buzești. Susținută de un sobor de preoți, ceremonia religioasă s-a ridicat la înălțimea așteptărilor credincioșilor veniți în număr mare în frumoasa biserică ortodoxă. Oaspeții au vizitat, apoi, bisericuța din lemn înălțată la 1799, pe dâmbul din imediata apropiere, o bijuterie înscrisă în șiragul de lăcașuri de rugăciune specifice Mara­mureșului. A fost meșterită de meseriași localnici, din lemn de stejar, copacii folosiți fiind adunați chiar de pe acest loc. Inițial, turla bisericii depășea înălțimea de 50 de metri, cea mai înaltă în Țara Codrului. O furtună neobișnuit de puter­nică a produs avarii. Din rațiuni preventive, restaurarea inițiată de auto­ritățile administrative locale și parohiale, executată cu iscusință și devotament, a redus înălțimea turlei la jumătate.
Nu a fost singura ofertă a agendei din programul suplimentar oferit oaspeților. Ei au putut lua cunoștință cu valențele economice din Fărcașa. Noi, organizatorii, am găsit cu cale să semnalăm câte ceva din resursele productive ale localității. Comuna este a doua localitate care contribuie la PIB-ul județului Maramureș, după municipiul de reședință - Baia Mare! Datele oficiale precizează că peste 7 la sută din totalul cifrei de afaceri reușit de județ provine de aici.
Nu-i de mirare. Sunt câteva societăți de succes. HAGERO, cu activități de transport intern și internațional; TRUCK SPED, specializată în fa­bricarea betonului, a materialelor de balastieră și executarea lucrărilor de construcție; RIDORAIL ROMÂNIA, producătoare de mobilier; INTERBUS SPEED, profilată pe transportul de persoane în țară și străinătate.
Vectorul industrial de succes îl reprezintă, fără îndoială, EATON ELECTRO PRODUCȚIE SRL. Totul începea prin fondarea în anul 2001 a companiei Moeller Electro Producție SRL. În anul următor, producția începea într-un spațiu închegat deasupra Căminului cultural din Fărcașa. Prima hală de producție s-a construit imediat. Ceea ce vedem astăzi este aproape greu de crezut. Și asta deoarece Compania
s-a dezvoltat vertiginos. După trei ani termina a șaptea hală de producție. În anul 2007, firma avea deja aproape două mii de angajați. Să subliniez că o etapă extrem de importantă în evoluția companiei o constituie achiziția de către Concernul american EATON. Se întâmpla în 2008. Fabrica din satul Sârbi, comuna Fărcașa, a evoluat sub însemnele succesului, devenind cea mai mare fabrică EATON din zona Europa - Africa - Orientul Mijlociu.
Com­pania sprijină comunitatea locală, care la rându-i înțelege să reacționeze cooperant. În fruntea ei se află un manager local de nădejde: Pamela Pop, directorul general.
Și pentru că amintim anexele la agendă, voi aminti deplasarea invitaților în împrejurimi. În localitatea Oarța de Sus a fost vizitat Muzeul Satului Codrenesc. În Bă­sești s-a făcut oprire la Casa Memo­rială „Gheorghe Pop de Băsești”, patriarhul unionist care a condus, ca decan de vârstă, Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, la 1 Decembrie 1918. Plăcute clipe de refugiu le-a prilejuit invitația făcută pentru toată lumea de șeful ocolului silvic, ing. Vasile Dulfu, vestit vânător și pescar sportiv, în ograda sa situată în localitatea Asuaju de Sus, pe mal de lac, la poale de codru verde.

Încă două cuvinte, de încheiere. Am participat de la început la inițierea, pregătirea și desfășurarea Simpozionului. M-am considerat implicat și am acționat ca atare până la „acordul final” al manifestării științifice din frumoasa așezare de pe Someș. Am făcut-o pornind de la înțelegerea importanței evenimentului. A acționat, recunosc, și o doză - pozitivă - de sentimentalism. Ţara Codrului este, după părerea mea, un picior de plai maramureșean, ce merită și astfel cunoscută. Credeți-mă, știu ce spun: satul meu, Dăneștii Chioarului, este la o palmă de loc, dincolo de Someș. Așadar, închei cu această invitație: Poftiți pe la noi!
 

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.