Lista ruşinii

7 licee din Maramureş au avut promovabilitate zero la examenul de Bacalaureat, iar pentru mai bine de jumătate dintre ele aceleaşi rezultate au avut loc şi anul trecut. O listă a ruşinii şi un amalgam de cauze şi efecte ale unui sistem bolnav.

Jenant! Şapte licee maramureşene au avut promovabilitate zero la examenul de bacalureat, după ce mai bine de jumătate au picat examenul şi anul trecut. Un dezastru pentru care în orice ţară civilizată ar pica capete şi s-ar desfiinţa licee. Care sunt cauzele situaţiei penibile de la cei „7 deplorabili”: Liceul particular “Henri Coandă” Baia Mare, Liceul Tehnologic Ruscova, Liceul Tehnologic nr. 4 Vişeu de Sus, Liceul Tehnologic Poienile de sub Munte, Liceul Tehnologic Repedea, Şcoala Gimnazială “Mihai Eminescu”, Săliştea de Sus şi Şcoala Gimnazială Fărcaşa? Şi, mai ales, cât va mai continua dezastrul?

După fiecare rateu se vorbea de lichidarea liceelor. Totuşi, continuăm să ne bălăcim în mocirla unui sistem bolnav. Până când?

Filip Pavel, purtătorul de cuvânt al Inspectoratul Şcolar Judeţean Maramureş, spune că: „O parte dintre instituţiile din Maramureş unde nu şi-a luat niciun elev bacalaureatul sunt în lichidare. Este vorba de Fărcaşa şi Săliştea de Sus, nu mai au plan de şcolarizare pentru 2014. Nu din cauza rezultatelor de acum. Şi-au dat ei seama mai demult şi nici nu au cerut plan de şcolarizare, pentru că şi-au dat seama că nu fac faţă şi nu au rezultate şi nu merită. Iar la Ruscova, Poienile de sub Munte, Leordina, s-a dat plan de şcolarizare pentru că mergem cu oferta de şcolarizare spre zonele defavorizate şi cu probleme, pentru că, altfel, acei copii rămân neşcolarizaţi. Ori, clasa a IX-a şi a X-a sunt încadrate în învăţământul obligatoriu, şi dacă nu le facem şcoală acolo pentru aceste clase, rămân copiii neşcolarizaţi şi în abandon şcolar. Pentru că din cauza sărăciei, ei nu-şi permit să meargă la Sighet, Vişeu sau Borşa să îşi continue studiile după gimnaziu, deci acesta e motivul. Instituţiile acestea vor mai agoniza, dar să nu vă aşteptaţi la rezultate. Pentru că, aţi văzut, că ultima medie la repartizarea computerizată a fost 3,42. Acolo vor ajunge unii care nici nu au fost la evaluarea naţională, care sunt corigenţi. Iar cu 3,42, peste patru ani, cum să dai bacalaureatul?

Că au intrat cu un handicap pe linie de cunoaştere din clasa a IX-a. Îl adâncesc pe parcursul liceului, iar la bacalaureat nu fac faţă.

Din punctul nostru de vedere nu este o surpriză că în aceste instituţii nu şi-a luat niciun elev bacalaureatul. Numai la nivel de percepţie comună lumea e uimită, că îşi imaginează că toţi cei care au făcut liceul trebuie să ia bacalaureatul. Dar cum au făcut aceşti copii liceul, ferească Dumnezeu!”.

Cui aparţine vina? Reprezentanţii Inspectoratului spun că vina e împărţită între profesori şi elevi. Şi sistem. Şi mentalitatea greşită, şi moda potrivit căreia fiecare elev trebuie să urmeze liceul, chiar dacă e capabil sau nu.

Filip Pavel recunoaşte: „nu toţi sunt capabili să facă liceul şi să dea examenul de bacalaureat. Nu că scoatem şcoala din ecuaţie pentru a o pune într-o lumină favorabilă, dar unii nu pot, pentru că zestrea lor genetică ereditară la nivelul acesta este. Sau dacă au făcut studiile într-un liceu tehnologic, precum cele pe care le-am nominalizat, atunci ar trebui să se mulţumească cu certificatul acela de competenţă profesională şi să treacă pe piaţa muncii. Fiindcă este atât de înrădăcinată treaba aceasta la noi: că toată lumea trebuie să facă liceul, să aibă şi bacalaureat, şi dacă se poate, şi diplomă de licenţă, încât nu se mulţumesc cu competenţele profesionale să meargă să profeseze o meserie. Aşa că se hazardează să meargă în examenul de bacalaureat”.

Numai că extrem de puţini elevi doresc să urmeze o şcoală profesională, deşi ar avea astfel un loc de muncă asigurat: „dacă fac şcoală profesională, le dă statul 200 de lei pe lună, o bursă socială, şi firmele care le asigură practica se angajează ca dintre ei să recruteze şi să-i angajeze pe cei care învaţă meserie şi care vor să facă treabă. Anul trecut    ne-am propus 25 de clase, dar nu am realizat decât 14. Pentru că nu vor! După ce se văd la liceu, nu vor să meargă la şcoala profesională în condiţiile descrise, pentru că funcţionează stereotipul acesta de gândire care este absolut aiurea. Că şcoala profesională ar fi uşor descalificantă în ce priveşte statusul profesional al elevului în raport cu liceul. Iar elevii aceştia de care vorbim şi părinţii lor sunt într-o eroare teribilă de diagnostic. Adică, nu se autoevaluează corect, nu îşi evaluează şansele şi să treacă pe piaţa muncii să dobândească o calificare într-o meserie, să facă ceva de calitate şi să câştige mai mult decât câştigă unul cu diplomă de licenţă”.

Există şi parteneriate cu agenţii economici, şi specializări compatibile cu cererile de piaţa muncii. Degeaba însă. Aşa că dezastrul continuă.

La nivel naţional au fost înregistrate 56 de licee cu promovabilitate zero. 7 dintre acestea sunt din judeţul nostru:

- LICEUL PARTICULAR „HENRI COANDĂ” BAIA MARE, 2 elevi înscrişi, 2 elevi respinşi

- LICEUL TEHNOLOGIC POIENILE DE SUB MUNTE, judeţul Maramureş, 39 înscrişi, 2 neprezenţi, 37 respinşi

- LICEUL TEHNOLOGIC REPEDEA, Maramureş, 25 înscrişi, 6 neprezentaţi, 19 respinşi

- LICEUL TEHNOLOGIC RUSCOVA, judeţul Maramureş, 17 înscrişi, 3 neprezentaţi, 14 respinşi

- SCOALA GIMNAZIALĂ „MIHAI EMINESCU” SĂLIŞTEA DE SUS, judeţul Maramureş, 11 înscrişi, 11 respinşi

- LICEUL TEHNOLOGIC NR. 4 VIŞEU DE SUS, judeţul Maramureş, 3 înscrişi, 3 respinşi

- ŞCOALA GIMNAZIALĂ FĂRCAŞA

„Noi spunem mereu că elevul este materia primă în sistem şi că elevul trebuie să vrea să înveţe, să fie motivat să înveţe şi să se supună acţiunii modelatoare a şcolii. Ori, el, dacă nu vrea să se supună acestei acţiuni modelatoare şi nu merge la cursuri, sau dacă merge doar pentru a epuiza timpul, vă daţi seama care sunt rezultatele, oricât de bun şi performant ar fi dascălul. Fără participarea elevului şi fără implicarea familiei care trebuie să stea aproape să fie preocupat, nu prea sunt rezultate.

Personal cred că 25% din vina rezultatelor slabe merge în responsabilitatea şcolii, iar restul este pe spatele elevului” .

Filip Pavel, purtătorul de cuvânt al ISJ Maramureş