• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Duminică , 09 August 2020

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Miercuri , 5 Februarie , 2020

Liberalii propun Revoluţia redevenţelor pentru exploataţii de suprafaţă. Administraţiile locale aşteaptă!

Avem o ţară cu resurse minerale deosebite, îndeosebi ţiţei, gaze naturale, sare, aur şi argint, alte metale neferoase şi feroase, dar şi piatră, nisip, pietriş, calcar, gresie, marmură, cărbune şi multe altele. Sunt exploatări în subteran şi la suprafaţă. Aceste bogăţii au atras firme şi societăţi din străină­tate, dar avem şi investitori români şi nelipsitul investitor: Statul!

Au rezultat o multitudine de afa­ceri, unele mai profitabile, altele mai puţin, dar toate aduc beneficii, într-un fel sau altul. Pentru aceste afaceri, statul încasează redevenţe, o sumă de bani, o cotă parte din produsul exploatării respective, o cotă fixă. Mergând pe aceeaşi linie, Maramureşul este o parte de ţară care are multe resurse, de la aur, argint, cupru, plumb, la piatră, marmură, ape minerale...

Nordul ţării este mai cunoscut da­torită mineritului neferos şi meta­lurgiei. Din păcate, aceste activi­tăţi economice au fost închise datorită inteligenţilor care au condus vre­melnic ţara după 1989. O altă poveste…
Pe lângă minerit, în Maramureş
s-au dezvoltat afaceri mai mici, afaceri de suprafaţă în care sunt exploatate albiile unor râuri sau perimetre care au pietriş, nisip. Au apărut cariere, în acest sens, balas­tiere, firme care produc materiale necesare în construcţii, mai ales. Am încercat să aflăm câte astfel de firme avem în judeţ. Este destul de complicat, sunt multe, greu de găsit, având în vedere profilul şi felul în care sunt prezentate în spaţiul public. Desigur, cel mai simplu ar fi fost să avem datele de la ANRM (Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale). Din păcate, această instituţie nu oferă date decât în anumite condiţii, greu de îndeplinit de un ziarist.

Ca atare, am renunţat şi am pornit cu paşi mărunţi în aflarea datelor care ne interesau. Am vorbit cu specia­lişti din sistem şi putem spune că în Maramureş sunt peste 70 de puncte în care se exploatează tot ceea ce spuneam mai sus. Vorbim de ex­ploatări de suprafaţă. Exploatări care sunt purtătoare de redevenţe.
Interesul pentru aceste exploatări de suprafaţă se datorează unei iniţiative de-a parlamentarilor liberali de a modifica nivelul la care se întorc redevenţele în unităţile administrativ-teritoriale (UAT) în care se lucrează.
Totul a pornit de la liderul depu­taților PNL, Florin Roman, care a declarat recent că s-a consultat cu ministrul Economiei, Virgil Po­pescu, în pro­blema redevenţelor exploatărilor de suprafaţă. El a spus că PNL va da spre avizare la Guvern un proiect prin care redevențele din exploatări de suprafață să rămână în proporție de 80% în teritoriu, astfel ca UAT-urile să fie în câștig, potrivit Mediafax.
„Noi am solicitat domnului ministru să urmărească, cu prioritate, apariția hotărârii de Guvern privind rede­vențele din exploatări de suprafață. Este un proiect al PNL, prin care 80% din redevență rămâne la nivel local, 40% la primării, 40% la consilii județene. E un proiect politic pe care ni l-am asumat pentru a întoarce parte din aceste redevențe la nivel local și e pentru prima dată, în 30 de ani, când redevența nu mai merge în proporție de 100% la bugetul de stat și rămâne la nivel local, acolo unde se întâmplă acele pa­gube: sunt balastiere, cariere de pia­tră pe drumuri județene și pro­prie­tățile oamenilor”, a spus liderul deputaților PNL, Florin Roman, în urma consul­tărilor grupului PNL cu ministrul Economiei, Virgil Popescu.
Florin Roman a spus că proiectul va fi dat spre avizare în zilele care urmează.
„Domnul ministru ne-a dat asigurări că săptămâna asta acest proiect pleacă la avizare și din acest punct de vedere e, practic, un proiect co­mun între Guvern și parlamentari, care merge la finalitate. L-am informat și pe domnul ministru cu privire la o inițiativă legislativă referitoare la includerea branșamentelor pe rețelele de distribuție în tarife, astfel încât acestea să fie mai ușor suportate de populație”, a spus Roman.
Ministrul Economiei, Virgil Popes­cu, a spus la rândul său că UAT-urile vor câștiga mai mult prin această măsură pentru că își vor da interesul în a administra singure resursele.
„Cred că are un impact foarte mare asupra unităților administrativ-teritoriale. Cred că UAT-urile vor câș­tiga mult mai mult, vor merge 40% către primării, 40% către consiliile județene. Și cred că va finaliza foarte mult din redevențele care se pierd acum. ANRM-ului (Agenția Națională pentru Resurse Minerale - n.red.) îi este foarte greu să gestioneze de la nivel central toate bogățiile, iar UAT-urile vor fi mult mai interesate să urmărească ele, va fi o fiscalizare mult mai bună și o încasare mult mai mare”, a explicat ministrul.

În teorie, iniţiativa liberalilor este bună. În momentul de faţă, UAT-urile încasează sume foarte mici din redevenţele care sunt încasate de stat. Dar, specialiştii din sistem
ne-au explicat că nu este chiar aşa de simplu să faci o astfel de modificare a destinaţiei redevenţelor. Aceste redevenţe apar în Legea Minelor, de asemenea există normele metodo­logice de aplicare a redevenţelor. Dacă modifici cum sunt colectate, cum sunt redistribuite aceste rede­venţe, musai - afirmă unii dintre specialişti - să modifici normele metodologice. Pentru a modifica acestea trebuie noua Lege a Mine­lor. O lege cu care suntem „amenin­ţaţi” de fiecare ministru al Econo­miei instalat la Palatul Victoria.
De fapt, astfel de modificări nu sunt ceva nou. De mai mulţi ani se discută, dar nu a existat voinţă politică pentru a finaliza aceste iniţiative. Cel mai aproape de noua Lege a Minelor şi modificări la normele de metodologie a fost Victor Ponta, pe vremea când era premier. A dat înapoi pentru că fusese acuzat că are interese ascunse în problema Roşia Montana. Noua Lege este aşteptată de toată lumea şi nimeni nu înţelege de ce nu se reuşeşte. Dacă ar fi să ne luăm după bârfe, de fiecare dată au existat interese oculte cu firme, oameni de afaceri, firme din străinătate. Cum sunt mulţi bani în joc, lucrurile sunt complicate şi este nevoie de multă voinţă politică.
Iniţiativa liberală poate fi primul pas spre rezolvarea unor probleme din industria extractivă, iar UAT-urile ar putea încasa sume mai mari din aceste redevenţe, bani care ar merge la bugetele locale.
Ce spun primarii!
Am vorbit cu primari maramureşeni despre iniţiativa de mai sus. Dinspre administraţiile locale lucrurile se văd mult mai simplu. Orice bani sunt bine veniţi.
În Mireşu Mare, am aflat că sunt trei astfel de exploataţii de piatră şi încă câteva în curs de autorizare. Primarul localităţii maramureşene, Ioan Mătieş crede că ar fi o soluţie bună, dar e nemulţumit de procentele care ar veni spre UAT-uri.
„Era normal să se întâmple aşa ceva. Noi am încercat de multă vreme să o implementăm prin Asociaţia primarilor. Nu este normal ca să exploateze de pe teritoriul cuiva, noi să rămânem cu mizeria, iar statul sau ăia care lucrează să rămână cu profitul. Dar nu văd normal de ce să fie îndreptăţit Consiliul Judeţean să încaseze un procent de 40%. Cred că ar ajunge 20%, alte 20% să meargă spre tovarăşii ăştia din Bucureşti care aprobă povestea asta cu resursele minerale, iar restul, corect ar fi să vină la primării. Ar fi mai bine ca până acuma. Nu primim mai nimic. Nimic!... Pe cine durea capul că au sediu sau nu pe terenurile noastre?! Nu interesa pe nimeni şi nu primeam nimic!
În Mireşu Mare avem trei astfel de societăţi şi mai sunt încă câteva care se vor face. Am încercat eu să fac o exploatare de piatră, dar în loc să mă lase să o fac trebuie să aduc o firmă privată! Şi aici sunt nişte aberaţii! Sper să se rezolve şi astea. Putem şi noi, primăriile, să ne facem exploataţii proprii. Acum, sunt obligat să o dau la altul, am pietrărie, am proprietate şi trebuie să o dau la alţii. Mi se pare aberant! Trebuie îndreptate lucrurile, dacă vrem!
Că... banii care vin la rectificarea asta merg spre Cluj. Nu îi doare capul de noi! De UAT-uri. Ne vom trezi într-o bună zi că toată zona asta, de la ţară, zona rurală, că e depopulată. La Cluj oricum vin, nu trebuie să se îngrijească de nimic. Acolo vin oamenii, dar aici? Ce să facă tineretul?
De aceea, subliniez încă o dată. Ar fi o treabă bună dacă ar veni mai mulţi bani la buget!”, a spus Ioan Mătieş, primarul comunei Mireşu Mare.
În oraşul Seini este o mare carieră de piatră. Se vede de departe când vii spre localitate. Am fost curioşi cât sau dacă primeşte ceva bani primăria, în urma acestei activităţi. Am vorbit cu primarul Gabriela Tulbure.
„Au fost foarte multe discuţii legate de aceste redevenţe. După cum se ştie, bugetul se alcătuieşte din mai multe sume. În momentul în care anumite sume scad trebuie să suplimentăm de undeva. De exemplu, acum ne-au dat pentru bolnavii cu handicap doar 50%. Se pare că va trebui să punem noi diferenţa. Orice bani care ar veni la buget ar fi bineveniţi. Că vor fi din redevenţe, că vor fi din alte sume, vor vedea la nivel naţional”, a spus Gabriela Tulbure. Primarul din Seini ne-a spus că până acum, de pe urma marii cariere de piatră, bugetul local primea circa 1.500 de lei, până la trei mii de lei.

 

 

Ce sunt redevenţele? Taxe, redevențe miniere și tarife
 

Resursele minerale situate pe teritoriul şi în subsolul ţării şi al platoului continental, în zona economică a României din Marea Neagră, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice şi aparţin statului român. Punerea lor în valoare prin activităţi miniere conduce la obligaţia titularilor de licenţe/permise, conform art. 39. lit. t) din Legea minelor nr. 85/2003 „să achite taxele privind activitatea minieră şi redevenţa minieră în termenele stabilite de prezenta lege.”
Redevenţa minieră
Titularii licenţelor/permiselor sunt obligaţi la plata către bugetul de stat a unei redevenţe miniere pentru activitatea de exploatare (incluzând şi exploatarea experimentală desfăşurată în timpul activităţii de explorare).
Redevenţa minieră cuvenită bugetului de stat se stabileşte, la încheierea licenţei ori la elibe­rarea permisului de exploatare, după cum urmează:
a) o cotă procentuală de 5% din valoarea producţiei miniere pentru minereuri feroase, neferoase, de aluminiu şi roci aluminifere, radioactive, pământuri rare şi disperse, pietre preţioase şi semipreţioase, produse reziduale miniere, roci bituminoase, ape minerale te­rapeutice, ape termominerale, ape geotermale şi gazele care le însoţesc, gaze necombustibile, nămoluri şi turbe terapeutice;
b) o cotă procentuală de 4% din valoarea producţiei miniere pentru cărbuni;
c) o cotă procentuală de 6% din valoarea producţiei miniere pentru metale nobile;
d) echivalentul în lei a 0,875 euro, pe unitatea de producţie minieră, pentru substanţe nemetalifere;
e) echivalentul în lei a 0,4375 euro, pe unitatea de producţie minieră, pentru roci magmatice, roci metamorfice, calcare industriale şi de construcţii, dolomită, gresie şi tufuri industriale;
f) echivalentul în lei a 0,50 euro, pe unitatea de producţie minieră, pentru argile, marne, loess, nisip şi pietriş, nisip şi roci caolinoase;
g) echivalentul în lei a 0,6875 euro pe unitatea de producţie minieră, pentru ala­bastru industrial, piatră ponce, sienite nefelinice, gips, cretă, nisip silicios, bentonită, nisip caolinos, ardezie şi diatomită;
h) echivalentul în lei a 2,5 euro, pe unitatea de producţie minieră, pentru bazalt ornamental, dacit ornamental, andezit ornamental, riolit ornamental, granit ornamental şi granodiorit ornamental;
i) echivalentul în lei a 3,125 euro, pe unitatea de producţie minieră, pentru
alabastru ornamental, aragonit ornamental şi siliconite ornamentale;
j) echivalentul în lei a 3,75 euro, pe unitatea de producţie minieră, pentru marmură, calcar ornamental, gresie ornamentală, travertin şi tufuri ornamentale;
k) echivalentul în lei a 1,0 euro, pe unitatea de producţie minieră, pentru săruri haloide.
Redevenţa miniera, plătibilă trimestrial, cu scadenţă până la data de 20 a primei luni a trimestrului următor perioadei de raportare, reprezintă o cotă procentuală din valoarea producţiei miniere realizate în trimestrul respectiv. Art. 45 din Legea minelor nr. 85/2003 stabileşte cotele procentuale din valoarea producţiei miniere în funcţie de substanţele extrase.
 

 

„Banii care vin la rectificarea asta merg spre Cluj. Nu îi doare capul de noi! De UAT-uri. Ne vom trezi într-o bună zi că toată zona asta, de la ţară, zona rurală, că e depopulată. La Cluj oricum vin, nu trebuie să se îngrijească de nimic. Acolo vin oamenii, dar aici? Ce să facă tineretul?”
Ioan Mătieş, primarul comunei Mireşu Mare

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.