• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Duminică , 04 Decembrie 2022

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Marţi , 5 Iulie , 2022

La Baia Mare Volker Wollmann a lansat două noi volume de excepție

 Recent, la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu” Baia Mare, au primit „botezul” public două volume care fac parte din categoria cărților-tezaur, volumele VIII și IX ale lucrării „Patrimoniu preindustrial şi industrial în România”, de dr. Volker Wollmann, reputat istoric, specialist în istoria patrimoniului industrial din România. Evenimentul a fost realizat în colaborare cu Asociația Culturală „Familia română” și cu sprijinul S.C. Electrosistem SRL Baia Mare, prieten și colaborator de tradiție.

În atmosfera caldă și primitoare a Sălii de conferințe, în prezența unor specialiști din domeniul mineritului, istorici, muzeografi, bibliotecari, au luat loc la masa de prezidiu: autorul Ștefan Blasko, directorul general al companiei S.C. Electrosistem SRL Baia Mare ing. geolog Alexandru (Sașa) Nicolici și dr. Teodor Ardelean moderatorul evenimentului.

Evenimentul a debutat cu oferirea unei diplome de excelență pentru reușitele din întreaga sa activitate de cercetare, domnului Volker Wollmann, acordată de dr. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” și preșe­dintele Asociației Culturale „Familia română”, cu ocazia lansării volumelor VIII și IX ale lucrării „Patrimoniu preindustrial şi industrial în România”, realizate de renumitul cercetător amintit mai sus.
Sala de conferințe a fost plină, printre cei prezenți, Nicolae Bud, fost parlamentar și unul din specialiștii maramureșeni în mineritul neferos, Gheorghe Jurma, prozator, istoric literar din Reșița, Walter Übelhart, președinte al Forumului Democrat German din Maramureș și autor al romanului „În umbra lui Shakespeare”, preot ortodox Gheorghe Pop din Seini, Mircea Bochiș, pictor și sculptor băimărean, muzeograf Lucia Pop, Ioan Denuț, directorul Muzeului de Mineralogie „Victor Gorduza”, conf. univ. dr. Mirela Coman, Facultatea de Științe - fosta Universitate de Nord.

Teodor Ardelean aflat în zi de grație a făcut oficiile de moderator. S-a văzut de la început că îi face plăcere să vorbească despre ilustrul invitat.
„Autorul acestor două volume s-a singularizat, s-a unicizat, Volker Wollmann, prietenul nostru, al meu, al instituției, al multora dintre noi, astăzi prezenți aici, al unor instituții, al multor români, dar un om de știință de o anvergură și un gabarit rar. Nu aș  vrea ca după ce Dumnezeu o să-l ducă Dincolo să ne adunăm și să ridicăm mult prea multe osanale. Prefer să rostim ce e de rostit aici și acum să mai audă și el deși este un om modest care, în general, nu propune, nu presupune și nu dispune de un registru de acceptare, însă, cu  astfel de termeni. M-a și ,,amenințat” să nu fim prea laudativi. Dar așa stau lucrurile! Toate țările civilizate au Academii, una Națională, alta a Oamenilor de Știință, au Institute de Cercetare pentru Cultură Materială. La noi, singurul Institut de Cercetare despre Cultura Materială este Volker Wollmann. El este Institutul. Dacă îl va face cineva vreodată, deși șanse nu prea mai sunt, până și Albania are un astfel de Institut, va trebui să îl botezăm cu numele Volker Wollmann.
El vine cu mașinuța lui din Germania, pe banii lui, cercetează și adu­nă în aceste volume, inițial gândite două, apoi trei și care au apărut sub egida editurii Honterus din Sibiu. Editură care face parte din angrenajul cultural al activi­tăților pe care Forumul Democrat al Germanilor din România le dezvoltă la nivel național din finan­țările primite de la guvern sau din alte surse. Sigur că, cercetarea s-a amplificat până-ntr-acolo încât iată, după ce am lansat volumele 5-6-7 și noi, aici, la Baia Mare, acum am ajuns la 8, care este volumul dedicat Clopotelor. Am să vă citesc ce a scris academicianul Marius Porumb bucurându-ne de faptul că, un academician clujean de talie, în domeniu, directorul Institutului de Istoria Artei și Arheologiei Cluj se apleacă asupra acestor lucrări. Spune printre altele: ,,Sunetul clopotelor a însemnat de-a lungul veacurilor comunicare, rugăciune, veste, bucurie, doliu, pace și înviere. Clopotele fac parte din viața comunităților, a satelor, a orașelor și a țării. Pentru credincioși sunetul clopotelor însemna chemare la rugăciune. Solemnitatea sunetului marca zilele de sărbătoare, saluta botezul, căsătoria sau trecerea la cele veșnice. Clopotele anunțau cu bucurie victoria și sfârșitul războaielor, instaurarea păcii. Victoria lui Iancu de Hunedoara împotriva otomanilor la Belgrad în 1456, eveniment de importanță majoră pentru întreaga Europă, este omagiat până astăzi, zilnic, la orele amiezii când clopotele Bisericilor din întreaga comunitate sună, pomenindu-l pe viteazul voievod român”.
Acesta este volumul opt, iar nouă este un volum care aduce, în principal, completări la volumele anterioare. Mereu s-au descoperit lu­cruri noi. Cercetările merg din aproape în aproape, așa cum de altfel merge cultura.
Volker Wollmann este un om de știință de anvergură, avizat istoric și cel mai important arheolog industrial în viață, singurul care cercetează, adună, stochează și pu­blică material documentar specific patrimoniului industrial românesc.
Despre activitatea și preo­cupările ilus­trului cercetător se pot spune multe, «Volki» cum este alintat, fiind printre altele și laureatul unui premiu al Academiei Române și cetățean de onoare al mai multor localități din țară (Reșița, Brad, Călan, Bistrița etc.)”, a spus Teodor Ardelean.

Fiind invitat să-și exprime câteva gânduri referitoare la volumele prezentate, Volker Wollmann a făcut o incursiune în istoria clopotului din România, ca produs al turnătoriilor, motivând apariția volumului VIII, prin faptul că nu a reușit în primul volum din 2010 să cuprindă date și informații despre acest obiect, din lipsă de timp necesar pentru documentare. Clopotele sunt prezentate după criteriile geografic și cronologic, pe loca­lități și ateliere, fiind evidențiată în mod deosebit, activitatea turnătoriei „Anton Novotny” din Timi­șoara unde, până în anul 1936, au fost realizate peste 7.000 de clopote.
În demersul de completare a materialului documentar una dintre sursele de inspirație a fost Turnătoria de clopote Blotor de la Satulung, pe care domnul Wollmann a vizitat-o în anul 2019 și unde s-au turnat peste 4.000 de clopote,după cum a mărturisit Elena Borota Stoica, administrator al firmei din Satulung.

Ștefan Blasko, director general al companiei Electrosistem a vorbit despre multiculturalitatea din a­ceastă zonă de nord-vest a Transilvaniei și, referindu-se la producerea clopotelor, a ținut să menționeze că acestea se diferențiază după geometria constructivă și aliajul folosit la turnare.

Au mai vorbit mulți dintre invitați, despre Wollmann, despre minunatele sale volume, despre prietenia cu omul de știință româno-german.

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.