Iresponsabilitatea şefilor DSVSA bagă maramureşenii în spital

Cele două toxiinfecţii alimentare celebre care au băgat în spital circa 100 de oameni au fost rezolvate în stilul „Acarul Păun”. În mod nedrept, vina s-a extins asupra producătorilor de produse lactate, care şi aşa fac faţă cu greu unui război inegal cu marile lanţuri de magazine şi marile companii din domeniu. Nimeni nu şi-a pus însă întrebarea legitimă: de ce astfel de cazuri nu au avut loc până acum?. GAZETA şi-a pus această întrebare şi a găsit şi răspunsul, şi vinovaţii. Până în urmă cu o lună, în Piaţa Izvoare, funcţiona o circumscripţie sanitar-veterinară care verifica toate produsele, numai că, în mod iresponsabil, aceasta a fost desfiinţată. Acum, cu atitudinea omului care a descoperit mersul pe jos, mai marii Direcţiei Sanitar-Veterinare au descoperit că, cu o singură excepţie, nicio hală de lactate din oraş nu e dotată conform legii, fără să explice de ce până acum nu s-au luat măsuri. În orice ţară civilizată, pentru o astfel de mârşăvie, conducerea Direcţiei Sanitar-Veterinare îşi dădea demisia sau era destituită.

Iresponsabilitatea şi jocurile mai marilor Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor bagă oameni în spital şi pune în pericol sănătatea maramureşenilor! Cele două toxiinfecţii alimentare cauzate de produse lactate cumpărate din Piaţa Izvoarele a dezvăluit metehnele unui sistem bolnav şi iresponsabil.

54 de persoane (43 de adulţi şi trei copii) au ajuns la Spital după ce au consumat produse cumpărate din piaţă, la botezul nepotului fostului deputat PDL Nicolae Bud, organizat la un hotel „cu ştaif” din oraş.

Alte 25 de persoane au ajuns la spital după ce au consumat brânzeturi achiziţionate din piaţă la petrecerea preşedintelui Consiliului Judeţean, Zamfir Ciceu, organizată la o cabană în apropiere de oraş. Din cauza distanţei foarte mici între cele două evenimente şi a cauzei comune: brânza achiziţionată din piaţă, deşi restaurantul nu avea voie să cumpere produse din piaţă sau să primească produse din afară, au dus la o adevărată isterie, căreia i-au căzut victime, evident, tot nevinovaţii: micii producători.

Acum, toată lumea arată cu degetul şi îi suspectează pe micii producători de brânzeturi, care oricum trebuie să facă faţă unui război inegal cu marile lanţuri de magazine şi cu marii producători în domeniu. Acum, în timp ce magnaţii vând în supermarketuri, de săptămâna trecută, micii producători pot să-şi mai vândă produsele într-o singură piaţă din Baia Mare, cea de pe strada Bilaşco, pentru că autorităţile care ar trebui să vegheze la sănătatea noastră şi-au dat brusc seama că restul halelor de lactate din pieţele maramureşene nu au vitrine frigorifice, de parcă s-a schimbat legislaţia naţională odată cu toxiinfecţiile din Baia Mare.

De ce acum, am înţeles: pentru că indignarea opiniei publice cerea „sânge şi măsuri dure”. Numai că, evident, de pedepsit au fost pedepsiţi doar nevinovaţii sau cei care nu au cum să se apere.

Pornind de la o întrebare logică şi simplă: „De ce până acum nu au avut loc astfel de cazuri, deşi hala de produse lactate era, până nu demult, şi mai inadecvată”? GAZETA de Maramureş a descoperit o situaţie incredibilă. Un sistem bolnav care ascunde gunoiul sub preş, sperând că nu va puţi la fel de urât ca şi brânza stricată. Dar mai bine o luăm cu începutul.

Hala din Piaţa Izvoare a fost recent modernizată. Ba mai mult, s-a restricţionat şi timpul în care ţăranii puteau să vândă laptele, tocmai pentru a evita astfel de cazuri, deşi, evident, acest lucru nu s-a respectat în totalitate. Oricum, logic, dacă pe vremea când caşul se ţinea în soare nu erau toxiinfecţii, acum, că există hale, de ce au avut loc două cazuri de asemenea amploare şi gravitate?

Pentru că, de mai bine de patru decenii, în piaţă funcţiona o Circumscripţie Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor. Specialiştii subordonaţi Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor care verificau produsele, actele, efectuau analize, făceau prevenţie, îndrumau.

Până în 2004, piaţa avea şi un laborator şi un laborant. Apoi, activitatea s-a redus. Acolo a rămas un singur om, care reuşea, totuşi, să controleze marfa, drept dovadă că nu au avut loc până acum astfel de cazuri.

În urmă cu o lună, mai marii Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor au luat halucinanta decizie de a desfiinţa Circumscripţia, deşi au fost avertizaţi că impactul şi riscurile sunt extrem de mari.

Motivul a fost o răzbunare personală cu angajatul de acolo, care a fost mutat în altă parte, iar atribuţiile au fost preluate de Circumscripţia Sanitar-Veterinară nr. 2, unde, bârfele spun că uşa e mai mult închisă şi oricum oamenii nu ştiu unde şi cui să se adreseze.

Practic, de o lună, produsele vândute în Piaţa de Alimente au devenit „libere” de orice control sau norme. Scenariul putea fi „ghicit” la milimetru de oricine. Iar şefii Direcţiei Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor au fost avertizaţi că e doar o chestiune de timp până la izbucnirea unor scandaluri similare celor de săptămâna trecută. Iar acest lucru s-a adeverit.

Pe hârtie, motivul desfiinţării Circumscripţiei nr. 1 din Piaţa Izvoare ar fi fost modernizarea spaţiului respectiv. Altfel spus, administratorul pieţei ar fi cerut eliberarea spaţiului pentru modernizare. Numai că, din datele noastre, ar fi vrut să revină asupra deciziei şi să ofere un nou spaţiu.

Ba mai mult, culmea e că nu există niciun contract de închiriere pentru acel spaţiu, ceea ce, credem că ştirbeşte serios obiectivitatea şefilor Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor în faţa mai marilor Pieţei.

Adică, cum poate, de exemplu, un angajat al DSVSA să amendeze administraţia pieţei sau să impună măsuri dure din moment ce stă în spaţiul lor fără niciun act, cumva „din milă”? Poate de asta, mai marii Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor au fost extrem de îngăduitori şi în ceea ce priveşte povestea vitrinelor frigorifice din halele de lactate, pe care o prezintă acum cu uimirea omului care a descoperit mersul pe jos. Înainte nu au ştiut că e nevoie de vitrine frigorifice? Şi de ce nu au închis halele?

De fapt, din datele noastre, în urma unui control comun al Direcţiei Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor şi Oficiului pentru Protecţia Consumatorului din primăvara acestui an, de comun acord cu administratorul Pieţei, Constantin Mureşan, s-ar fi stabilit un termen pentru montarea vitrinelor. Se pare că atunci Mureşan spunea că vitrinele trebuie să sosească. Oricum, termenul a fost depăşit, dar nu s-a aplicat nicio sancţiune. De ce? Halele nu puteau fi închise atunci?

Directorul executiv al DSVSA Maramureş, Dănuţ Crişan, nu poate răspunde la această întrebare motivând că: „Toate datele pe acest subiect vi le dă directorul adjunct care este persoana tehnică”.

În schimb, după părerea sa, această situaţie nu putea fi evitată dacă nu se desfiinţa Circumscripţia DSV din Piaţa Izvoarele: „Nu! Şi vă spun de ce. Circumscripţia aceasta are cu totul altă conotaţie. Cel puţin astăzi nu este desfiinţată. Iar acesta este alt subiect. Conform legii, la ora actuală, aceleaşi pieţe care mai sunt în Maramureş sau Baia Mare funcţionează fără Circumscripţie. Medicul veterinar de circumscripţie nu face nicio analiză. Orice analiză o face laboratorul acreditat. Toată lumea spune că „a fost, că n-a fost...”. Nu ştiu cine a fost, nu asta-i ideea.

Vreau să vă spun că producătorul are obligaţia să-şi facă autocontrol. Cu o frecvenţă stabilită de el, analizează produsul. Dacă omul este sănătos, animalul este sănătos, manipulează corect, eu sunt sigur că şi produsul va fi un produs salubru”.

Şi Direcţia n-are obligaţia să facă control, ne bazăm numai pe autocontrolul producătorilor?

Mai mult, şefii DSVSA Maramureş au descoperit exact acum că piaţa nu era autorizată: „Circumscripţia din Piaţa Izvoarele nu s-a desfiinţat. Acolo este o chestie litigioasă. Administratorul ne-a dat hârtie că vrea să renoveze. Şi până la renovare să ne restrângem activitatea. Sigur, persoana care a răspuns de partea aceea este la DSV la biroul de igienă. Restul, comentarii răutăcioase, nu acesta este subiectul. Conform legii actuale, orice piaţă este verificată în funcţie de gradul de risc. Dacă o piaţă are grad de risc ridicat, se verifică cel puţin o dată pe lună sau ori de câte ori se consideră necesar. Dacă o piaţă are un risc mediu, se verifică o dată la trei luni, iar pentru risc scăzut o dată la 6 luni sau ori de câte ori se consideră necesar, sau dacă alte organe abilitate consideră. Piaţa Izvoarele, la ora actuală, nu este autorizată şi, ca atare, având în vedere situaţia litigioasă, nu este autorizată”.

Cât despre tam-tamul vitrinelor, la întrebarea „de ce acum”, şeful DSVSA Maramureş răspunde diplomat: „Este o chestie lăudabilă că s-au implicat toate structurile în rezolvarea unei probleme care trenează, şi eu cred că din 10 capete luminate se va face un lucru bun”. Noi însă o spunem pe şleau: în orice ţară civilizată nu e nevoie să intre 100 de oameni în spital ca să ne dăm seama că o piaţă nu e autorizată, nu e conformă cu normele în vigoare şi că s-a desfiinţat, în mod iresponsabil, o circumscripţie strategică pentru sănătatea maramureşenilor. Şi, în orice ţară civilizată, şefii DSVSA, adevăraţii vinovaţi pentru această situaţie, şi-ar fi dat demisia. Sau ar fi fost daţi afară. Vom reveni.

Nişte chestiuni organizatorice

Şeful DSVSA, Dănuţ Crişan, recunoaşte printre rânduri că produsele din piaţă nu sunt, de fapt, controlate de nimeni:

„Nu medicul veterinar preia mostre din produse. Mai întâi este o chestiune organizatorică. În primul rând, medicul veterinar de circumscripţie nu are numai piaţa. Sunt anumite target-uri. S-a întâmplat ca, nu ştiu câţi ani, în piaţă să fie şi sediul circumscripţiei. Dar medicul veterinar care răspunde nu analizează produse din piaţă.

Dacă există suspiciuni, se recoltează cu proces verbal de recoltare, cu actele doveditoare şi se trimit spre analiză laboratorului sanitar-veterinar Maramureş, care este singurul laborator acreditat în acest domeniu.

Sunt două chestiuni. Producătorul are obligaţia de a-şi face într-un laborator acreditat analiza produsului, ca să ştie dacă produsul corespunde sau nu. În caz de suspiciune, automat se recoltează de către medicul veterinar şi se trimite la laborator. Medicul veterinar care zicea că răspunde de piaţă, nu are nicio atribuţie sau competenţă în a analiza produsul în piaţă”.

În primăvara acestui an, deputatul Cornelia Negruţ cerea într-o interpelare date despre lipsa laboratoarelor ANSVSA din Maramureş şi din ţară şi o statistică referitoare la controale din domeniul producerii, colectării, procesării şi comercializării laptelui. Oficialii au răspuns atunci că 97,6% din lapte este conform şi numai la 2,4% din laptele analizat s-a constatat depăşirea nivelului maxim admis pentru conţinutul în aflatoxină M1. Referitor la laboratoare, din cele 80 care funcţionează la nivel naţional, două sunt în Maramureş.

Şeful DSVSA Maramureş, Dănuţ Crişan, recunoaşte că producătorii nu au nicio vină, deşi au fost condamnaţi în bloc de opinia publică:

„Cei care sunt înregistraţi respectă normele. Se poate întâmpla un necaz, o nenorocire sau un eveniment neplăcut la oricine. Producătorul îşi face în primul rând acel caş sau produs pentru el şi familia lui şi-l mănâncă. După care reprezintă şi o sursă de trai. Să nu se creeze o isterie falsă şi artificială, şi este total neplăcut. Sigur că de vină este şi perioada aceasta caniculară.

Orice produs care se obţine, nu se obţine perfect steril decât în anumite condiţii. Omul când vine şi-şi face cumpărăturile, îl pune într-o pungă şi îl mai ţine poate o jumătate de oră pe drumuri, iar în asemenea condiţii se înmulţesc anumite microorganisme. Toţi mâncăm de pe piaţa micilor producători şi sunt de părere că nu trebuie „omorâţi” aceşti producători.

Eu pot să spun că ceea ce se vinde, în principal este salubru. Sigur, aceste acţiuni care au vizat controalele în pieţe au fost făcute să se vadă dacă se respectă inclusiv legislaţia.

Şi vă mai spun ceva. În mod normal, orice om care vinde pe piaţă direct trebuie să fie înregistrat. Nu este vorba de birocraţie. Omul intră într-o evidenţă unde îşi prezintă carnetul de sănătate al lui sau al familiei care vinde, carnetul de sănătate al animalelor şi îşi asumă toată responsabilitatea. Are un certificat de producător. Trebuie înţeles bine că dacă are 3 sau 5 vaci, nu poate avea o cantitate de 100 de tone. Toată lumea strigă „controale”! Într-adevăr, controalele sunt binevenite, dar nu poţi în fiecare zi să-i dai cu ciocanul în cap. Pentru că orice om are responsabilitate. Iar cel care vrea să vândă în piaţă, în primul rând se respectă pe sine şi respectă cumpărătorul, că dacă-l vezi că nu-i curat, nu cumperi de la el, iar el ştie că nu mai cumperi de la el dacă nu are marfă de calitate. Ori, fiecare vrea să-şi vândă marfa că pentru asta munceşte”.