Incompatibili (faţă) de Maramureş

Agenţia Naţională de Integritate a „lovit” trei aleşi maramureşeni! Fostul preşedinte al CJ Maramureş, Mircea Man, a fost declarat incompatibil. Mai mult şi senatorul Liviu Titus Paşca e suspectat de incompatibilitate, pentru că a ocupat şi funcţia de administrator al unei firme. Iar senatorul Liviu Marian Pop a pierdut procesul cu ANI. 

Trei Doamne şi toţi trei incompatibili. Agenţia Naţională de Integritate a stârnit un adevărat taifun săptămâna trecută. Prima „undă seismică” l-a lovit pe deputatul Mircea Man, fost preşedinte al CJ Maramureş. Potrivit Agenţiei Naţionale de Integritate, deputatul Mircea Man a fost în incompatibilitate în perioada 19 iulie 2010 - 24 ianuarie 2012, întrucât a exercitat, simultan, atât funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Maramureş, cât şi pe cea de membru în Consiliul de Administraţie al Spitalului Judeţean de Urgenţă „Dr. Constantin Opriş” Baia Mare, încălcând astfel dispoziţiile legii care prevede că: „funcţia de (…) preşedinte al consiliului judeţean (…) este incompatibilă cu: funcţia de (...) membru al consiliului de administraţie (…) la instituţiile publice”.

Articolul 91, alineatul 3 din Legea 161/2003 prevede că „alesul local poate renunţa la funcţia deţinută înainte de a fi numit sau ales în funcţia care atrage starea de incompatibilitate, în cel mult 15 zile de la numirea sau alegerea în această funcţie”.

ANI a precizat că Mircea Man a fost informat despre declanşarea procedurii de evaluare şi elementele identificate, iar acesta a depus la dosarul de evaluare un punct de vedere: „potrivit prevederilor legale, fapta persoanei în cazul căreia s-a constatat încălcarea obligaţiilor legale privind starea de incompatibilitate constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit reglementării aplicabile demnităţii, funcţiei sau activităţii respective. Persoana faţă de care s-a constatat starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică pe o perioadă de trei ani de la data eliberării, destituirii din funcţia ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcţie eligibilă, nu mai poate ocupa aceeaşi funcţie pe o perioadă de trei ani de la încetarea mandatului”.

Mai mult, tot săptămâna trecută, Agenţia Naţională de Integritate a constatat în cazul a 32 parlamentari (22 deputaţi şi 10 senatori) încălcarea regimului juridic al ncompatibilităţilor, precum şi posibila săvârşire a infracţiunii de fals în declaraţii. Pe lista neagră a ANI se află şi senatorul Liviu Titus Paşca care, s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 19 decembrie 2012 – 11 decembrie 2013, întrucât a deţinut, simultan, funcţia de senator şi calitatea de administrator la S.C. D.R. PAŞCA COMPANY S.R.L. Ciudat e că, deşi în primele două declaraţii de interese din acest mandat senatorul menţionează că ocupă funcţia de administrator al firmei, în declaraţie de avere nu apare niciun venit încasat de la societate. Să fi muncit gratis sau să fi uitat să treacă leafa, ceea ce înseamnă fals în declaraţii?

Oricum, potrivit Legii, calitatea de deputat şi senator este incompatibilă cu funcţia de „administrator”. Iar nerespectarea regimului juridic al incompatibilităţii constituie temei pentru eliberarea din funcţie, precum şi interdicţia de a mai ocupa o funcţie sau o demnitate publică pe o perioadă de 3 ani de la data rămânerii definitive a raportului, ori, după caz, constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit reglementărilor aplicabile demnităţii şi funcţiei respective.

Tot recent, a avut loc pronunţarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a României în cazul recursului formulat de senatorul Liviu Marian Pop împotriva sentinţei civile a Curţii de Apel Bucureşti care îl declara incompatibil. Vă reamintim că, în noiembrie 2012, ANI a constat că Liviu Marian Pop, din postura de ministru al Educaţiei, „a avantajat patrimonial Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), organizaţie cu care s-a aflat în raporturi de muncă în ultimii cinci ani, încălcând astfel dispoziţiile în vigoare referitoare la conflict de interese şi abuz în serviciu contra intereselor publice, în materia legislaţiei penale”.

Potrivit legii, Pop ar trebui să-şi piardă mandatul. Iar în cazul celorlalţi doi, meciul se va muta probabil în instanţă. Vom reveni.

Războiul lui Liviu Marian Pop cu ANI se rezumă cam aşa: „În urma evaluărilor demarate la data de 06.06.2012, s-au constatat următoarele: Indicii referitoare la posibila săvârşire a infracţiunii de conflict de interese în materie penală şi a infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, fapte prevăzute şi pedepsite de art. 2531 şi art. 248 din Codul Penal al României, de către LIVIU MARIAN POP, întrucât, în exercitarea prerogativelor de Ministru al Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, a emis, cu nerespectarea hotărârilor judecătoreşti executorii, Ordinul nr. 4271, care obligă statul să reţină cotizaţia sindicală, respectiv să o vireze ulterior sindicatelor din învăţământ, efectuând acte de administrare în numele acestora, fiind astfel asigurat un folos patrimonial fostului angajator, respectiv Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ. Ulterior numirii în funcţia de Ministru al Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, LIVIU MARIAN POP, fost Secretar General al Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ, a emis Ordinul nr. 4271/29.05.2012 de modificare a Ordinului comun nr. 4576/2011 privind validarea fluxurilor financiare pentru cheltuielile de personal din învăţământul preuniversitar de stat, prin care nu se mai permitea reţinerea cotizaţiei sindicale de către unitatea de învăţământ, ordin contestat în instanţă de federaţiile sindicale din învăţământ, inclusiv de Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, instanţele de judecată pronunţându-se în sensul menţinerii ordinului comun ca fiind temeinic şi legal.

Astfel, LIVIU MARIAN POP, în calitate de Ministru interimar al Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, a avantajat patrimonial Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, organizaţie cu care s-a aflat în raporturi de muncă în ultimii cinci ani, încălcând astfel dispoziţiile în vigoare referitoare la conflict de interese şi abuz în serviciu contra intereselor publice, în materia legislaţiei penale”.