• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Marţi , 26 Octombrie 2021

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Vineri , 28 Mai , 2021

În pandemie, partidele politice au fost mai bogate, au cheltuit mai mult

Raportul de față analizează finanțarea partidelor, într-un an dificil, pentru organizarea alegerilor (2020), dar care s-a dovedit a fi darnic cu partidele politice. Au fost analizate diverse surse legate de rapoartele de venituri și cheltuieli ale partidelor și donatorii, pentru a fi identificate principalele evoluții, dar și pentru a vedea punctual cine sunt contributorii la veniturile partidelor și dacă propriile venituri le permit să aibă o activitate generoasă.

 

Chiar dacă a fost an electoral și, probabil, mulți dintre contributori și-au recuperat investițiile din rambursări, după alegeri sau, prin ocuparea unor poziții elective sau numiri politice, trebuie anali­zată măsura în care banii raportați de partide se regăsesc și în declarațiile de avere ale donatorilor. De asemenea, a fost obser­vată calitatea și uniformitatea datelor, respectarea termenelor și condițiilor pentru publicare. Analiza s-a concentrat mai ales pe partidele parlamentare, care au încasat și au cheltuit cele mai mari sume. Acest raport a fost lansat recent de ExpertForum, iar date folosite în raport se regăsesc pe platforma Baniipartidelor.ro.

Datele din rapoartele depuse de partide ne arată că veniturile partidelor nu au scăzut în 2020, în context pandemic. Dimpo­trivă, anul electoral trecut a fost unul bogat. Mai mult, partidele au primit 253 de milioane de lei din subvenții, cei mai mulți bani din istoria finanțării politice publice din România, deși, la începutul anului, ar fi trebuit să primească doar 181 de milioane, conform bugetului de stat. Se observă, mai ales în cazul partidelor mari, cu șanse să intre în parlament sau să ajungă în coaliția de guvernare, o creștere a cotizațiilor, dona­țiilor sau împrumuturilor. Și costurile pentru campaniile elec­torale au crescut semnificativ.
Doar 32 de partide au publicat datele obligatorii în Monitorul Oficial până la data publicării acestui raport, din 189 formațiuni (adică 17%), câte au fost raportate la finalul anului 2020. Considerăm că este important ca partidele care nu respectă reglementările să fie sancționate, mai ales că unele par a încălca regulile de mai mulți ani. Mai mult, acolo unde există sancțiuni contravenționale, pare că există practica aplicării de avertismente, chiar dacă partidele recidivează. De exemplu, Partidul Ecologist Român, care a avut peste 600 de candidați la alegerile parlamentare din 2020, număr similar cu cel al partidelor mari, nu a depus aceste informații; AEP observa un comportament similar și în raportul pentru anul 2019.
Din datele existente la 21 mai 2021 pe platforma AEP, la ru­brica Pro România nu figurează niciunul din documentele solicitate de lege, la fel ca în cazul Plus. Menționăm că nu avem informații cu privire la posibilitatea ca partidele să fi trimis datele, iar lipsa acestora să fie cauzată de actualizarea întârziată a portalului de către AEP. Calitatea datelor nu este uniformă, iar formatul rapoartelor de venituri și cheltuieli diferă de la un partid la altul. Deși în ultimii ani datele au început să fie publicate în format editabil, disciplina unor partide și mecanismele de colectare de date pot fi semnificativ îmbunătățite. Fiecare partid pare a interpreta diferit ce înseamnă raport detaliat (la fel se întâmplă și pentru campania elec­torală), chiar dacă ar trebui să pu­blice detaliat fiecare sumă primită și fiecare cheltuială realizată. Mai mult, nu este clar dacă rapoartele trebuie să includă (și includ) și cheltuielile din campanie sau doar cele ale partidului, având în vedere formularea din lege, precum și faptul că pentru campanii se întocmesc rapoarte specifice. Structura dife­rită a rapoartelor face dificil pentru un observator să urmărească în paralel finanțarea campaniei și cea curentă, întrucât informațiile nu sunt marcate diferențiat decât în unele rapoarte (campanie, subvenții etc).

Doar PNL, PMP și AUR au publicat date detaliate, conform regle­mentărilor din Normele de aplicare ale Legii 334/2006 pri­vind anexa 16. PSD a publicat o formă centralizată a Raportului Venituri-Cheltuieli, care include doar sumele generale pe județe pentru cotizații, donații, subvenții și alte venituri. USR a publicat un format centralizat, iar datele nu sunt accesibile în format editabil. Rapoartele pentru Pro România și Plus nu se regăsesc pe platforma www.finantarepartide.ro. Plățile pentru cotizații ne arată că un număr mic de persoane și-au îndeplinit sarcinile de membru conform statutului. Ca regulă, par­ti­dele pot solicita sume diferite, în funcție de poziția sau ocupația membrului. Dar, în cazurile în care analiza a fost posibilă, se vede că partidele nu sunt eficiente în a colecta aceste fonduri, întrucât numărul persoanelor care au plătit este relativ redus. La PNL am identificat aproape 12.000 de cotizanți, la AUR 1077, iar la PMP 2570 de persoane. Reamintim că partidele nu publică numărul de membri.
Transparența sumelor cheltuite din subvenții a crescut, prin faptul că AEP a solicitat partidelor să pu­blice categoriile de fonduri pe care cheltuie banii. Cu toate acestea, în rapoartele anuale de venituri și cheltuieli nu se poate observa cum se cheltuie banii, singura excepție în 2020 fiind raportul PNL, care a marcat specific la nivel central sursa de proveniență a banilor. Datele ne arată că PNL ar fi cheltuit la nivel central 53 de milioane din subvenții, din care aproape 60% pe publicitate. Având în vedere sumele semnificative și faptul că o parte din bani se întorc la firmele de partid, trebuie avută o discuție despre cum se cheltuie sume mari de bani din fonduri publice, fără transparență. Profilul celor care au ajutat partidele este foarte diferit, de la consilieri, parlamentari, proprietari de firme, jurnaliști, angajați ai companiilor municipale din București, consilieri în instituții publice, membri în consilii de administrație. Ana­li­za numelor donatorilor, membrilor care au cotizat sau per­soa­nelor fi­zice și juridice care au acordat împrumuturi semnificative ne arată că, în unele cazuri, există poten­țiale neconcordanțe între venituri și sumele direcționate la partid. EFOR a verificat sute de declarații de avere și interese, unde au fost disponibile, și s-a observat că o parte dintre persoanele vizate nu par a avea suficiente resurse pentru a justifica aceste contribuții. Au fost identificate persoane care câștigă anual chiar și de zece ori mai puțin decât au direcționat la partid. Chiar și în condițiile în care banii se pot recupera din ram­bursări, persoanele care împru­mută sau donează la partid tot ar trebui să dețină resursele pentru a direcționa banii. Au fost identificate astfel de situații în cazul unor donatori sau persoane care au împrumutat PSD, Pro România, AUR sau PNL. La Pro România, cele mai multe împrumuturi au fost înregistrate pe 2 și 3 decembrie, cu doar câteva zile (2 zile) înaintea finalizării campaniei electorale.
Întrucât nu sunt realizate inves­tigații de natură penală, ci doar interpretate date publice, considerăm că acestui subiect ar trebui acordată o atenție sporită de către instituțiile cu rol de control. Există indicii că partidele folosesc practica direcționării de fonduri pentru a „cumpăra” un loc pe listă sau pentru a asigura candidatura unei persoane. Aceasta nu este ilegală, dar are efecte negative care distor­sionează piața politică. Putem, de asemenea, observa că unele dintre aceste donații sau împrumuturi sunt o potențială formă de a intra în grațiile partidului, în cazul în care acesta ar reuși să ajungă la putere.

Reamintim că, în 2019 și 2020, precampania a fost mult mai vizi­bilă decât campania, dar sumele cheltuite nu sunt supuse acelorași rigori de transparență. Analiza rapoartelor de venituri și cheltuieli nu ne ajută să înțelegem mai bine cum au fost cheltuiți acești bani.
Partidele politice nu publică niciun fel de informații pe propriile
site-uri legate de venituri și cheltuieli. Ca bună practică, USR pu­blică, începând din 2021, chel­­tuielile Secretariatului General pe https://transparentasg.usr.ro. USR București publică infor­ma­ții privind plățile pe https://usr-bucuresti.ro/cheltuieli.

Nu în cele din urmă, legislația trebuie revizuită pentru a se elimina interpretările neclare și pentru a se consolida acele aspecte care nu sunt reglementate cu privire la finanțarea curentă și la campanie. Reamintim că sunt mai multe recomandări GRECO și ODIHR care nu au fost puse în aplicare. Spre exemplu, trebuie puse în aplicare recomandări referitoare la reducerea pragu­rilor pentru plățile prin bancă pentru donații și cotizații de la echivalentul a zece salarii cât sunt în prezent. Legislația ac­tuală nu face re­ferire la participarea ter­ți­lor, la finanțarea par­tidului politic sau a campaniilor electorale.
Valoarea sancțiunilor trebuie crescută, iar aplicarea acestora trebuie să fie asigurată. Mai mult, AEP trebuie să își consolideze capacitatea de monito­rizare și control atât pentru activitatea curentă, cât și pentru campania electorală.

 

 

Recomandări

1 Clarificarea legislației cu privire la informațiile pe care trebuie să le publice partidele politice și formatul utilizat, pentru a asigura uniformitate și transparență. Armonizarea rapoartelor pentru finanțarea campaniei cu cele pentru finanțarea curentă;
2 Creșterea și aplicarea sancțiunilor pentru neres­pectarea legislației, inclusiv cu privire la publicarea informațiilor, publicarea în formatul stabilit, transmiterea în format electronic editabil.
Publicarea de statistici în mod constant cu privire la sancțiunile aplicate;
3 Consolidarea comunicării între instituțiile cu rol de control și cercetare penală pentru a identifica situațiile în care persoanele vizate nu pot justifica fondurile donate sau împrumutate partidului;
4 Consolidarea capacității AEP pentru a realiza controale și pentru a monitoriza activitatea curentă și în timpul campaniilor electorale a partidelor politice;
5 Creșterea capacității AEP de a colecta și publica date în format deschis despre finanțarea partidelor, subvenții și campaniile electorale;
6 Publicarea informațiilor privind statusul unui împrumut (dacă a fost returnat sau nu în termen, transformat în donație etc), în mod public, în cel mult 60 de zile de la termenul limită;
7 Clarificarea situației juridice a fondurilor din subvenție rămase în conturile partidelor la finalul anului;
8 Reglementarea campaniei
outdoor în campania electorală și creșterea transparenței pentru cheltuirea banilor în precampanie, inclusiv prin marcarea materialelor de propagandă și detalierea rapoartelor de venituri și cheltuieli;
9 Scăderea pragurilor pentru donații și cotizații pentru plata prin bancă la cel mult cinci salarii;
10 Reglementarea cheltuielilor online pentru finanțarea partidelor și campanii electorale. Creșterea transparenței pentru utilizarea materialelor online în timpul campaniei electorale;
11 Ca bună practică, partidele politice ar putea publica din proprie inițiativă cheltuielile din subvenții, cu detalii privind furnizorii;
12 Stabilirea unor termene clare până la care subvențiile partidelor care au încălcat legea pot fi reținute de către AEP;
13 Reducerea pragurilor pentru acordarea de subvenții pentru rezultatele obținute la alegerile locale și parlamentare;
14 Reglementarea participării terților la finanțarea partidelor și campaniilor electorale.

 

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.