Grațierea social-democrată împarte scena politică românească în două

După terminarea sărbătorilor de iarnă românii au așteptat ca noul guvern instalat să înceapă să facă ce a promis pentru mai binele celor mulți. Planul de guvernare propus de PSD are termene clare și prevederi ce pot aduce un plus de valoare în viața românilor. Cel puțin așa rezultă din prezentările făcute de Dragnea și compania.

Dar socoteala liderilor nu s-a potrivit cu așteptările generale. Un proiect controversat cu privire la grațiere a fost lansat în spațiul public de către ministrul de justiție, Florin Iordache. Și de atunci lucrurile au degenerat în dispute politice la cel mai înalt nivel, iar în marile orașe au început proteste ample, cele mai importante numeric din ultimii ani.

Frigul de afar[ s-a armonizat cu frigul indus de o posibilă Ordonanță de Urgență prin care cei cu pedepse de până la cinci ani ar urma să fie lăsați liberi. Pro­testele publice, cele ale magistra­ți­lor, ale procurorilor din DNA, ale celor din CSM arată că ceva nu se potrivește în această poveste. PSD a promis în campania electorală că va promova o hotărâre cu privire la grațiere și amnistie. Motivul principal, potrivit liderilor PSD, ar fi supraaglomerarea închisorilor. Ior­dache a spus că prin această măsură ar urma să fie eliberați circa 3.500 de încarcerați. Față de cei 35 de mii de deținuți aflați în închisorile româ­nești, această măsură este un fel de „frecție la piciorul de lemn”.
Pentru a vedea care este situația în a­ceastă poveste încâlcită am solicitat li­de­rilor politici maramureșeni puncte de ve­dere. De asemenea, vă prezentăm puncte de vedere oficiale cu privire la su­biect.
Pentru o mai bună înțelegere vă pre­zentăm succint și proietul de ordo­nan­ță de urgență, proiect aflat în dezbatere publică.

În temeiul art. 115 alin. (4) și alin. (6) din Constituţia României, republicată, Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă:

(1) Se graţiază în întregime pedepsele cu închisoare de până la 5 ani inclusiv precum și pedepsele cu amendă aplicate de instanţa de judecată.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică indiferent de modalitatea de executare a pedepsei închisorii dispusă de instanţă.
Art. 2. Se graţiază în parte :
- cu 1/2 pedepsele cu închisoare aplicate persoanelor care au împlinit vârsta de 60 ani, femeilor însărcinate (gravide) sau persoanelor care au în întreţinere minori cu vârsta de până la 5 ani;
- cu 1/2 sau, după caz, cu restul de pedeapsă neexecutat din pedepsele cu închisoare aplicate persoanelor care, con­form expertizei medico-legale emi­să de instituţiile abilitate sunt diagnosticate cu boli incurabile în faze terminale;
(1) Prevederile art. 1–2 nu se aplică celor condamnaţi pentru infracţiuni săvârşite în stare de recidivă şi celor care sunt recidivişti prin condamnări anterioare;
(2) Grațierea este condiționată de achi­tarea despăgubirilor la care persoana condamnată a fost obligată prin ho­tărâre judecătorească definitivă, în termen de 1 an de la punerea în libertate;
(3) Pevederile alin. (2) nu se apli­că condamnaților pentru care se grațiază potrivit art. 2 lit. a) și b)”, acestea sunt cele două articole care au produs pro­teste.

La prima vedere pare că toți infractorii vor scăpa de rigorile legii. De fapt, proiectul arată și ce pedepse nu intră în vederea posibilei grațieri.
Este vorba de infracțiunile de omor, vă­tă­mare corporală, șantaj, viol, agresiune sexuală, tâlhărie, furt, înșelă­ciune, ultraj, traficul de stupefiante, darea și luarea de mită, proxenetism, trafic de persoane și altele aflate în această zonă a infracțiunilor.
Urmează infracțiunile reglementate de legi speciale: cele cu privire la sigu­ranța națională, cele privind socie­tă­țile comerciale, evaziunea fiscală, codul vamal, criminalitatea organi­zată, terorism.

Proiectul de Ordonanță se află pe mai multe pagini și trebuie lecturat și înțeles pentru a se putea emite ju­decăți corecte.
Credem că instituțiile abilitate, cele implicate în mod direct în această po­veste au parcurs proiectul și vorbesc în cunoștință de cauză.

DNA  a emis un comunicat din care desprindem: „În legislația română, cauza de nepedepsire a denun­ță­torului pentru infracțiunile de corupție e o instituție tradițională, în vigoare în mod neîntrerupt din 1936. Întrebarea fi­rească este: ce s-a schimbat între timp? De ce vrea Statul român să renunțe la un instrument care s-a dovedit eficient?
În foarte puține cauze, denun­ță­torii anunță organele de urmărire penală imediat după consumarea infracțiunii, deoarece la acel moment sunt mul­țumiți de folosul primit în schimb.
Din practică, s-a constatat că, denun­țurile se înregistrează când apar neîn­țelegeri între parti­ci­panții la infracțiune sau când aceștia doresc să profite de cauze de reducere a pedepselor. Nu se explică rațiunea pentru care se dorește protejarea celor care au luat mită şi garantarea faptului că, după trecerea a 6 luni nu mai pot fi trași la răspundere.

1. Remarcăm faptul că, între in­frac­țiunile grațiate se regăsesc abuzul în serviciu (sub toate for­mele sale) și infracțiunile asimilate infracțiunilor de corupție.

2. În cazul evaziunii fiscale, sunt excluse de la grațiere doar cele mai simple forme de evaziune. Cele cu adevărat grave (art. 9 din L. 241/2005) sunt grațiate în tota­litate, ceea ce va avea un efect ne­gativ pentru investigarea faptelor de corupție, pentru că multe persoane cercetate pentru infrac­țiuni de evaziune fiscală recunosc că banii erau, de fapt, pentru o mită. Dacă aceste persoane știu că nu vor mai fi trase la răspundere pentru evaziune fiscală, nu au niciun motiv să denunțe mita.

3. Toate persoanele condamnate care au peste 60 de ani sau un copil mai mic de 5 ani în în­tre­ținere vor fi grațiate pentru jumă­tate de pedeapsă, indiferent de gravitatea faptei săvârșite (lista infrac­țiunilor excluse de la gra­țiere privește doar grațierea totală, nu și grațierea a jumătate din pe­deapsă)”, se arată în comunicatul DNA.

Nici CSM nu a avizat favorabil proiectul de ordonanță. Consiliul Superior al Magistraturii s-a în­trunit în ședinţă pentru dezba­terea problemei în lipsa ministrului justiției, Florin Iordache, care nu este obligat să fie prezent. Şedinţa plenului a durat aproximativ o jumătate de oră. La ieşirea din sediul CSM, procurorul general, Augustin Lazăr, a declarat că decizia de a fi avizate negativ cele două proiecte de ordonanţă a fost luată cu majoritate de voturi.
Oficiali din sistemul judiciar şi asociaţii profesionale ale magis­traţilor au spus că Ministerul Justiţiei a vrut să promoveze acte de clemenţă cum ar fi gra­ţierea şi să aducă modificări codurilor penale în mod netransparent şi fără consultarea Consiliului Su­perior al Ma­gistraturii.
Repre­zentanţii Asociaţiei Magis­traţilor din România au anunţat că vor prezenta CSM o serie de ob­ser­vaţii argumentate privitoare la proiectul de OUG privind graţie­rea unor pe­depse, spunând că aşa cum a fost „conceput, structurat şi motivat”, acesta „nu probează că suntem în prezenţa unei iniţiative acceptabile, în acord cu necesi­tăţile sociale şi cu normele de drept”.

Sindicatul Omnia din Adminis­traţia Naţională a Penitenciarelor (ANP) precizează, într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX, că unele dintre argumentele pre­zentate în favoarea proiectului privind graţierea sunt eronate, dând exemplul supraaglo­me­rării, motivând astfel că fenomenul este în scădere.
Totodată, potrivit sindicatului, în ultimii 10 ani numărul deţinuţilor a scăzut de la aproximativ 48.000 de de­ţinuţi la aproximativ 27.000 de deţinuţi, iar condiţiile din penitenciare s-au îmbunătăţit constant.

„În niciun an nu s-a acordat mai mult de 65% din necesarul de finanţare. Mai mult, din ambiţii personale - ministrul fiind în conflict cu directorul general, în 2016 au fost returnaţi la bugetul de stat peste 30 de milioane de euro din bugetul penitenciarelor, echivalentul a 11.000 de locuri de de­tenţie reamenajate sau al unui pe­ni­tenciar nou”, se arată în comunicatul de presă.

Mai precizăm că președintele Klaus Iohannis a început procedurile de organizare a unui refe­rendum pe tema grațierii.
 

Ce spun politicienii maramureșeni?

Liderul PSD Maramureș, Gabriel Zetea, a postat pe o pagină de socializare un punct de vedere față de subiect.
„1. Modificările la Codul Penal... actualul Cod Penal a fost adoptat prin asumarea răspunderii Guvernului Boc fără nicio dezbatere. Guvernul Cioloș a modificat anul trecut prin Ordonanță sute de articole din Codul Penal care restrâng drepturile cetățenilor simpli și nu am văzut nicio opoziție, nicio manifestație, niciun comentariu. Curtea Constituțională a declarat necons­tituționale zeci de articole din Codul Penal care trebuie revizuite și asta face acum Guvernul Grindeanu: pune în acord cu Constituția multe nereguli.
2. Legea graţierii... și nu a amnistiei!!!... cred că aici lumea face o confuzie între cei doi termeni... grațiere înseamnă eliminarea executării pedepsei fără a se șterge cazierul, iar amnistie înseamnă ștergerea efectivă a faptei. Propunerea Guvernului se referă la grațierea unor fapte, fără amnistie! Mai mult, sunt exceptate de la graţiere: faptele de corupție (dare și luare de mită sau trafic de influență), orice infracțiune violentă (furturi, violuri, tâlhării etc) și mai ales elibe­rarea propriu-zisă se face cu recupe­rarea prejudiciului acolo unde este cazul. Așadar, acuzele unora că o să scape corupții nu sunt decât dezin­for­mări”, a spus Zetea în postarea sa.

„Problematica supra-aglomerării penitenciarelor și a condițiilor de detenție este una complexă și nu poate fi rezolvată doar printr-o grațiere colec­tivă. Nu contestăm dreptul majorității parlamentare formată din PSD+ALDE+ UDMR de a uza de dreptul consti­tuțional în ceea ce privește adoptarea unei legi organice cu privire la o gra­țiere colectivă. Aceasta este calea demo­cra­tică prin care se iau asemenea decizii.
Din păcate, președintele PSD - Dl. Dragnea sprijinit de președintele ALDE - Dl. Tăriceanu, au decis să transforme acest demers într-unul de rezolvare a propriilor probleme juridice, cât și a altor zeci de alți colegi, din propriile partide, certați cu legea, încercând să adopte o decizie de grațiere printr-o Ordonanță de Urgență a Guvernului, pregătită pe ascuns, fără consultarea CSM, UNJR, DNA, a altor instituții implicate în procesul juridic, a asociațiilor profesionale din domeniu și a societății civile. De asemenea, se intenționa și modificarea în aceeași manieră a Codului Penal prin dezincriminarea unor fapte comise de politicieni sau funcționari publici.
USR a decis să protesteze față de această intenție a Guvernului și să facă presiuni pentru retragerea acestor OUG de pe agendă. Locul discutării unui proiect de grațiere, cât și punerea în acord a Codului Penal cu deciziile CCR, este exclusiv în Parlament.
Fără o presiune intensă și constantă din partea partidelor politice de opoziție, din partea instituțiilor a căror activitate va fi afectată de aceste decizii, cât și din partea cetățenilor prin participarea la manifestații de protest autorizate și pașnice, riscăm ca liderii PSD să «arunce în aer» statul de drept, stabilitatea politică și drumul pro-european al României, pentru salvarea din pușcărie sau «albirea» cazierelor unor membri de partid”, a spus Dan Ivan, președintele USR Maramureș.

 

„După cum însuși președintele Iohannis a declarat, săptămâna trecută și inclusiv ieri, este de acord cu grațierea și conștientizează faptul că problema din penitenciare are mai multe soluții de rezolvare, prima dintre ele și singura pe termen scurt fiind graţierea.
Președintele spune, în schimb, că nu este de acord cu grațierea oamenilor politici, aceștia, de fapt, nefiind cetățeni ai României, în accepţiunea sa. Chiar dacă și ei au greșit și au fost condamnați, încadrându-se în grila de grațiere, președintele nu este de acord cu asta. Am aflat tot ieri de la domnia sa că nu e sigur de faptul că întrebarea pe care dorește să o adreseze la refe­rendum este întrebarea pe care a
trimis-o în Parlament. Și-a dat seama, pesemne, că a supune la referendum o problemă prevăzută de Constituție și obligatoriu de realizat este de fapt un nonsens, sau o chestiune de a supune la vot dacă dorim să respectăm Constituția sau nu, motiv pentru care domnia sa a spus că se mai gândește la textul întrebării. Dacă președintele  dorește să modifice textul întrebării, va trebui să îl retrimită la Parlament, iar textul ce l-a trimis acum este, de fapt, unul fără sens și nu are niciun rost să îl mai discutăm”, a spus Bota.
 

Liderul PNL Maramureș, Ionel Bogdan, a avut o poziție fermă.

„Românii trebuie să decidă dacă vor să-i salveze pe politicienii corupți.
Românii trebuie întrebați dacă sunt de acord să se deschidă porțile pușcăriilor și dacă doresc să-i salveze pe politicienii corupți. Referendumul inițiat de președintele Klaus Iohannis este esențial pentru viitorul României, deoarece nu mai e vorba doar de ordonanțe strecurate pe furiș în ședința de guvern. Vorbim despre un anumit mod de a face politică în țara noastră, care poate afecta pe termen lung societatea românească.
PSD nu a rostit niciun cuvânt în campania electorală cu privire la grațiere sau la modificarea Codurilor penale, iar acum susține că acestea sunt prioritățile guvernării. Românii trebuie să decidă dacă prioritățile țării sunt legate de grațierea hoților și de salvarea politicienilor corupți, iar acest lucru se poate realiza doar printr-un referendum. PNL sprijină  inițiativa președintelui și, în opinia mea, PSD și ALDE au datoria să susțină acest  refe­rendum, deoarece glasul cetățenilor trebuie ascultat permanent, nu doar în campaniile electorale, când se vânează voturi”, a spus Bogdan.

Senatorul PMP, Iustin Talpoș, a avut o declarație scurtă și concisă.
„Sunt împotriva acestei ordonanțe! Grațierea este apanajul președintelui ales! Sunt împotriva grațierii colective. Nu voi vota niciodată, indiferent dacă va cere partidul acest lucru”, a spus Talpoș.