Fraudă şi prejudicii la Pensii

Trei sinucideri din cauza pensiilor acordate ilegal şi apoi cerute înapoi, prejudicii şi fraude de miliarde. Pe scurt, „tarele” unui sistem putred: sistemul de pensii. Rapoartele Curţii de Conturi demonstrează că fraudele din sistem au intrat în zona firescului.

În România oamenii pot ieşi la pensie, chiar dacă n-au fost angajaţi nici măcar o zi. Dintr-un buget prea sărac să servească milioanelor de oameni care au muncit o viaţă întreagă, se înfruptă cei descurcăreţi, care, contra unor sume de bani, ajutaţi de intermediari şi de oameni din sistem, au devenit la vârsta a treia pensionari cu acte în regulă. Dosarele de „pensionări ilegale” au inundat Parchetele şi Tribunalele. Iar rapoartele oficiale, demonstrează, doar în parte, gravitatea fenomenului.

După sinuciderile în lanţ cauzate de pensiile acordate ilegal, care trebuiau returnate, s-a repus pe tapet vechea problemă a fraudei la pensii. De fapt, o matrioşcă din care ies mereu şi mereu noi ilegalităţi. Potrivit ultimului raport public al Curţii de Conturi, Casa Naţională de Pensii risipeşte sume astronomice pentru plata pensiilor pentru morţi sau pensionari falşi. Pentru aproape 3000 de pensionari, Casa de Pensii a continuat să le acorde drepturile, deşi aceştia au decedat. „Factura generozităţii”? peste 2,2 milioane RON, într-un singur an. Dacă mai adăugăm plăţile nelegale în sumă totală estimată la 238 mii lei, reprezentând pensii anticipate, anticipate parţiale, de invaliditate gradul I sau II, încasate de beneficiari de drepturi din sistemul public de pensii care au realizat concomitent şi venituri din salarii, în condiţiile în care obţinerea acestor venituri impunea suspendarea plăţii pensiilor menţionate şi plăţile necuvenite, în sumă estimată la 2.974 mii lei, reprezentând pensii pentru invaliditate de gradul I, gradul II şi de urmaş, plătite persoanelor care realizau concomitent venituri de natură salarială şi din activităţi independente, potrivit declaraţiilor de venit şi plăţi necuvenite de drepturi, reprezentând pensii anticipate şi anticipate parţial, persoanelor care realizau în acelaşi timp şi venituri de natură salarială (CJP: Cluj, Dâmboviţa, Maramureş, Călăraşi, Constanţa, Covasna, Gorj, Hunedoara, Mureş, Sălaj, Timiş, Vâlcea, Vaslui, Alba, Giurgiu, Galaţi şi CP a Municipiul Bucureşti), avem o listă completă a plăţilor nelegale care „căpuşează” bugetul pensiilor.

Mai mult, unii şi-au încasat de două ori drepturile, în total 956.000 lei, plătiţi persoanelor cu handicap grav, care au şi calitatea de pensionari de invaliditate gradul I cu însoţitor, prin încasarea din două surse a indemnizaţiei de însoţitor, atât din bugetul asigurărilor sociale de stat, cât şi din bugetele locale. Primul exemplu al Curţii de Conturi este Casa de Pensii Maramureş.

Tot din bugetul Statului se risipesc bani buni pentru ajutoare sociale acordate ilegal. Numai în Maramureş, „factura neregulilor” se ridică la 225.000 lei.

Potrivit Curţii de Conturi: „Abaterea a fost identificată la 8 unităţi administrativ-teritoriale. Nominalizăm U.A.T.C. Bârsana, unde s-a constatat plata nelegală a ajutorului pentru încălzirea locuinţei, în sumă de 106 mii lei unor titulari care nu şi-au declarat toate veniturile obţinute sau deţin în proprietate bunuri ce conduc la excluderea acordării ajutorului.

Cauzele care au generat abaterea au fost determinate de nedeclararea de către beneficiarii ajutoarelor de încălzire a veniturilor totale realizate şi a bunurilor deţinute, efectuarea cu superficialitate a anchetelor sociale de către persoanele cu atribuţii din cadrul entităţii şi imposibilitatea verificării realităţii veniturilor declarate de solicitanţi datorită faptului că, compartimentul de asistenţă socială din cadrul U.A.T.C. Bârsana nu are acces la bazele de date oficiale şi actualizate din partea instituţiilor abilitate, privind veniturile de orice natură realizate de aceştia.

Prin decizie s-a dispus stabilirea întinderii prejudiciului cauzat bugetului local prin efectuarea de plăţi nelegale reprezentând ajutor pentru încălzirea locuinţei, luarea măsurilor operative de urmărire şi recuperare a prejudiciului constatat şi extinderea controlului financiar propriu asupra tuturor operaţiunilor de aceeaşi natură, neverificate în timpul misiunii de audit, determinarea sumelor achitate nedatorat, înregistrarea acestora în evidenţa contabilă, luarea măsurilor operative în vederea urmăririi şi recuperării acestora şi virarea sumelor recuperate potrivit destinaţiilor legale”.

Lista neagră

Potrivit Curţii de Conturi, printre cauzele generatoare ale abaterilor constatate s-au numărat următoarele:

n neluarea de măsuri în vederea încetării acordării dreptului de pensii în situaţia în care titularii au decedat;

- neluarea măsurilor pentru atragerea în sistemul public de pensii a persoanelor care erau obligate să se asigure în temeiul Legii nr. 263/2010;

- nerespectarea legislaţiei privind achiziţiile publice;

- nerespectarea prevederilor legale şi a procedurilor cu privire la angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi plata cheltuielilor;

- nerespectarea prevederilor legale referitoare la administrarea şi gestionarea patrimoniului public şi privat al statului.