• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Vineri , 20 Septembrie 2019

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Marţi , 18 Iunie , 2019

Fraţii de dincolo de Tisa

Conferenţiar universitar dr. Ştefan VIŞOVAN
Nicolae TEREMTUŞ
 

 

Recent a avut loc, la sediul Consulatului României din Solotvino, în dreapta Tisei, lansarea antologiei de texte „Românii din Transcarpatia”, coordonată de dr. Teodor Ardelean, directorul Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” din Baia Mare și Ion M. Botoș, președintele Uniunii Regionale a Românilor din Transcarpatia „Dacia”. A fost o manifestare de suflet în care românii s-au întâlnit cu românii. Coordonatorii volumului au prezentat participanților motivațiile care i-au îndemnat să realizeze această lucrare ce adună studii și articole din diverse perioade şi care oferă cititorului o imagine clară asupra unității de limbă a românilor de pe ambele maluri ale Tisei, a evoluției lor istorice comune, a unei mentalități de învingători în fața piedicilor întâmpinate de-a lungul istoriei.
 

Prezentarea volumului a fost realizată de către conf. prof. dr. Ștefan Vișovan, lectorul de carte, și de poetul și jurnalistul Gheorghe Pârja, un prieten al românilor din dreapta Tisei.
Au fost oferite celor prezenți câte un exemplar din această antologie și fiecărei școli cu predare în limba română câte un exemplar al excepționalei ediții „100 de ani de la Marea Unire. 100 de personalități maramureșene care au făcut istorie”.
La lansare au fost prezente peste 50 de persoane, între care directori de școli, cadre didactice, reprezentanți ai societății civile și intelectuali români din ambele părți ale Tisei.
Exemplare ale acestei lucrări au fost oferite tuturor bibliotecilor școlilor cu predare în limba română din Transcarpatia, pentru a pune la dispoziția elevilor și cadrelor didactice această colecție de studii și articole, nu ușor de găsit de către cineva interesat de studierea istoriei, folclorului, etnografiei, literaturii po­pulare și religiei românilor din dreapta Tisei.
La finalul evenimentul, oficiul consular a oferit o gustare, prilej de socializare a tuturor celor prezenți și cadrul propice pentru schimburi de opinii pe marginea subiectelor abordate de acest volum.

Prin selecția operată, prin varietatea tematică, prin abordările realiste, obiective, ale autorilor, antologia reprezintă o contribuție însemnată la cunoașterea trecutului, a evoluției istorice și a situației prezente a românilor din Transcarpatia.

Organizată în șase capitole (I. Istorie – 6 studii; II. Localități – 6 studii; III. Personalități – 3 studii; IV. Religie. Cultură – 9 studii; V. Grai. Etnografie – 5 studii; VI. Volohii – 2 studii), cartea abordează cu com­petență domenii de mare interes pentru evoluția comunității româ­nești din Transcarpatia, domenii care-i accentuează identitatea, îi pun în lumină o serie de componente ale unei mentalități viguroase în care se îmbină conștiința perenității, a întâietății de habitat în cele două treimi românești – maramureșene – rămase dincolo de Tisa cu cea a apartenenței la un neam demn, mândru, care și-a imprimat adânc pecetea peste istoria națională și chiar peste cea europeană.

Cea mai mare parte a studiilor și articolelor cuprinse în antologie se bazează pe documente istorice autentice, pe acte și rapoarte oficiale, sau sunt, pur și simplu, rezultatul unor cercetări de teren, al unor investigații întreprinse de specialiști de mare va­loare, a căror competență a fost validată de cele mai înalte foruri științifice sau academice din țară.
Toate, la un loc, creează imaginea unui Maramureș străvechi, implicat, prin valorile sale culturale științifice, militare sau politice, în toate marile evenimente ce s-au consumat în acest colț de Europă, creează ima­ginea unui Maramureș unitar, întins pe ambele maluri ale fluviului, fluviu care nu i-a despărțit niciodată pe maramureșeni, ci, dimpotrivă, i-a unit, ducând cu sine în întreaga Eu­ropă aspirațiile nobile ale unui neam, care, deși separat de nedrep­tăți istorice și de stângăcii ori nepu­tințe politico-diplomatice, și-a men­ținut verticalitatea ancestrală și demnitatea socio-etnică la cote ridicate.

Comunitatea maramureșenilor din Transcarpatia, în ciuda includerii, de-a lungul istoriei, în nenumărate structuri statale (România, Austro-Ungaria, Cehia, Ungariei, Uniunea Sovietică, Ucraina), nu și-a diluat conștiința identității etnice româ­nești, nu a slăbit, nu s-a dezagregat, ci, dimpotrivă, a prosperat, adaptându-se exemplar la condițiile pe care mersul lumii i le-a pus în față, ceea ce face ca astăzi să poată fi dată ca model, atât în privința relațiilor intracomunitare, cât și în privința raporturilor cu autoritatea statală, cu organismele administrației locale sau regionale.
Acest fenomen se explică prin vita­litatea membrilor acestei comunități, prin respectul față de tradiții, prin cinstirea înaintașilor, printr-un optimism integrator, care funcționează mai ales în lumea intelectuală, iar mai nou prin existența și buna funcționare a unor organizații ale românilor, care, fără pretenții exa­gerate, solicită demn, în formulări europene, respectarea dreptului de
a-și apăra tradițiile și limba, de a-și menține și afirma identitatea într-un politico-administrativ pe care-l respectă și căruia nu i-au pricinuit niciodată neplăceri.
Studiile precizează granițele ținu­tului, structura etnică, corectând statisticile voit eronate ale ad­mi­­nis­trației ungurești, dovedind pre­ponderența elementului românesc în Mara­mureșul de la nord de Tisa.
Găsim aici o listă impresionantă a localităților din Ucraina, în care, conform datelor consemnate de Asociația Culturală „George Coș­buc” a Românilor din Transcarpatia viețuiesc sau au viețuit români: Slatina, Apșa de Jos, Apșa de Mij­loc, Peștera, Podișor, Valea Malului, Apșa de Sus, Bocicoi, Lunca, Lipcea, Gănești, Târnava, Taras, Bedeu, Uglea, Teceu, Hust, Strâmtura, Valea Scradii, Bouțul Mare, Bouțul Mic, Biserica Albă, Topcino, Apșița, Peri, Crive, Dolha, Bâlca. Este dat, bineînțeles, numărul actual al românilor din această zonă.
Istoria comună, nomenclatura to­pică, numele de familie și cele de botez, alături de idiomul vorbit din arealul amintit, alături de tradiții și obiceiuri, de portul popular și de minunata creație folclorică – toate aceste elemente identitare regă­sindu-se din plin în carte – sunt aceleași la românii de pe ambele maluri ale Tisei. Numele munților, ale râurilor importante, precum și un însemnat număr de nume de locuri sunt românești, chiar dacă unele, cu timpul, au preluat elemente exterioare specific limbii ucrainene, acest fapt dovedind de la sine preeminența populației românești într-o bună parte a Transcarpatiei. Iar dacă cercetăm, chiar și sumar graiurile ucrainene carpatice, vom regăsi în structura lor lexicală numeroase cuvinte de origine ro­mânească.
Alături de comunitatea de limbă, antologia pune în evidență și alte va­lori comune tuturor românilor: cre­dința, iubirea de neam și de glia străbună, spiritul de sacrificiu, demnitatea, cultul strămoșilor, atașa­mentul la tradiții etc.
Carte este, fără îndoială, o dovadă a vigorii și perenității românismului în această parte a Europei.

Teodor Ardelean a vorbit şi ne-a vorbit despre Maramureşul Voievodal, despre Limba Română, Patrie, români.

„Sintagma «românii din dreapta Tisei» este destul de actuală şi de uzitată în ultimii ani, mai ales de la momentul în care aceşti fii ai Limbii Române şi ai Patriei noastre au început să se lupte pentru redobândirea drepturilor de cetăţenie română. Chestiune netranşată, deocamdată! Românii din dreapta Tisei, de fapt, sunt românii din Transcarpatia, după organizarea administrativ-teritorială, adică, cei circa 40.000 de fraţi care locuiesc în cele 14 sate unde sunt şi şcolii româneşti, dar şi răsfiraţi în alte sate şi oraşe din această zonă, rămăşiţa românilor din acest teritoriu care a constituit Trupul Mara­mureşului Voievodal adevărat! E bine de ştiut de către cititorii noştri că Maramureşul a fost un ţinut mare şi puternic. Dragoş a locuit în Dreapta Tisei; Bogdan, în stânga Tisei. Cele două entităţi au trăit nedespărţite de graniţe naturale, în ciuda faptului că Tisa a constituit, de multe ori, un obstacol de trecere. Maramureşul din dreapta Tisei înseamnă cele două treimi din Maramureş pierdute în urma Con­ferinţei de Pace de la Paris, conse­cutive primului Război Mondial şi consecutive Marii Uniri de la 1 decembrie 1918. Aceşti români au fost la Alba Iulia prin reprezentanţii lor, au avut cetăţenie română, au votat pentru Parlamentul României, dar după Conferinţa de Pace s-au trezit alipiţi la Cehoslovacia. După care istoria a curs în aceeaşi direcţie, separat de ţară, separat crunt, cu sârmă ghimpată, cu interdicţii chiar absurde, de a ţine legătura cu fraţii lor. Sunt 18 localităţi care au acelaşi nume de localitate şi dincoace şi dincolo!
Aceşti români din Transcarpatia, as­tăzi, se luptă pentru a-şi păstra identitatea, se luptă pentru existenţă, sunt români încărcaţi de multă voinţă naţională şi la ei am «descălecat» noi cu această carte!
Lucrarea a fost elaborată de către subsemnatul şi domnul dr. Ion Botoş. Sunt materiale adunate în ultimii trei ani de zile, trecute prin filtre de prelucrare şi armonizare ştiinţifică, cu alură şi cu stil academic care înmănunchează diferite faţete ilustrate despre viaţa acestor fraţi ai noştri în maniera în care să poată să constituie o adevărată enciclopedie bazată pe o antologie. Sunt texte diferite, unele publicate în alte surse, altele nu, adunate în acest corpus care are pretenţii de compliniu, în sensul că poate răspunde la majoritatea întrebărilor din domeniile de referinţă esenţiale. Consulatul României din Solotvino a dorit să fie organizator al acestei lansări şi lucrul acesta este minunat pentru că, de la momentul în care s-a înfiinţat acest Consulat, românii de aici, practic, au primit un dar, să nu mai facă 500 de kilometri până la Cernăuţi pentru o viză, drumuri de multe ori zadarnice pentru a-şi dobândi drepturile de circulaţie şi legătură spre România.
Au fost invitaţi toţi directorii de şcoli, cele 14 şcoli cu grade diferite, de la 1 până la 3, adică până la clasa a X-a. Au fost invitaţi profesori şi învăţători care lucrează în aceste şcoli. Şcoli care, la ora actuală, încă funcţionează potrivit vechilor rânduieli, dar fraţii noştri intelectuali sunt foarte îngrijoraţi de modul în care se va concretiza legislaţia actuală din Ucraina, care este mult mai puţin permisivă, este chiar opresivă în folosirea limbii materne.
La această activitate am fost însoţit de domnul conferenţiar universitar Ştefan Vişovan, care a şi prefaţat Antologia, şi de domnul Gheorghe Pârja, poetul şi jurnalistul maramu­reşean care a realizat o cronică detaliată în Graiul Maramureşului. A venit pe post de critic al lucrării”, a spus Teodor Ardelean.

Directorul Bibliotecii Judeţene ne-a explicat că, după lansarea volumului au avut loc discuţii aplicate în care s-au exprimat şi îngrijorarea profesorilor că scade abrupt populaţia şcolară şi, în consecinţă, se pune sub semnul întrebării şi existenţa acestei elite, care este intelectualitatea din învăţământ.
„Un exemplu: localitatea cu cei mai mulţi locuitori, Apşa de Jos, satul care are cei mai mulţi copii la ora actuală, 851 în 41 de clase. Are în clasa întâi doar 22 de copii, deşi media pe generaţie este peste 80, iar de la toamnă, în viitoarea clasă întâi, 0 copii. Cauze sunt multe, dar îngrijorarea este serioasă pentru că «şcolile noastre pot muri pe limba lor, nu atât cât mor pe limba auto­rităţilor»”, a spus Teodor Ardelean.

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.