Fotografia de Artă la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”. Expune Ilie Tudorel

Au fost prezenți prieteni și cunoștințe ai artistului, profesori universitari, oameni de cultură, directorul Biblio­tecii Județene „Petre Dulfu”, Teodor Ardelean, primarul din Cernești, Nelu Șovre, un grup de copii din Cernești, artiști populari.

Artistul băimărean, un iscusit om de afaceri, dar și artist (Ilie Tudorel deși este inginer, pictează, desenează, foto­grafiază) a prezentat în expoziție peste 30 de fotografii din mai multe zone ale țării, dar mai ales din Maramureș.
„De câțiva ani am început acest proiect. Am călătorit peste 10 mii de kilometri și am făcut peste 10.000 de fotografii. Cu mare greutate am ales cele mai reprezentative imaginii, să fie emble­matice pentru fiecare dintre cele 32 de obiective din patrimoniul tangibil și două din patrimoniul natural. Aceste obiective sunt pe lista UNESCO Ro­mânia. Sunt niște valori consacrate și care pot sta alături de valori culturale din întreaga lume, de la Acropole, la Orașul Interzis”, a spus Ilie Tudorel.

A urmat la cuvânt părintele Chirilă din Rogoz. Emoționat, părintele maramu­reșean a vorbit cu mult entuziasm despre o bijuterie de Biserică, Biserica de Lemn din Rogoz, aflată printre cele opt obiective de patrimoniu UNESCO din nordul țării.
„Biserica din Rogoz este o bijuterie, o comoară a neamului românesc. În anul 1986 am venit la Rogoz, prin transfer, de la Ocna Șugatag. Acoperișul Bise­ricii era spart, ploua înăuntru, apa curgea pe pictură. În anul 1988 a venit la Rogoz, PS Emilian de la Alba Iulia, de origine din Rohia. I-am arătat ce necaz aveam la Biserică. Am primit 20.000 de lei, bani care i-am folosit pentru materialul de acoperiș. A venit meșterul Țiplea din Ieud și a realizat lucrarea. După Revoluție, din 1991 până în 1999 când a intrat în Patrimo­niul UNESCO au fost tot felul de dis­cuții. Comisia din țară și din străinătate a declarat-o monument istoric, făcând parte din Patrimoniul Mondial UNESCO”, a spus părintele Chirilă.
Acesta a explicat, varianta pe scurt, particularitățile Bisericii, a elementelor unicat care au dus la includerea Bisericii în patrimoniul UNESCO.
„Biserica este construită în plan longitudinal, stil navă, cu pronaos, naos şi altar. Construcţia este încheiată în console care au forma unui cap de cal stilizat, şi este încheiat în cepi de lemn, nu are cuie de fier ci de lemn.
Avem reprezentată crucea cu o rozetă cu cele patru puncte cardinale şi funia ce reprezintă alergarea spre eternitate, prin vârtej. Iar spirala simbolizează constelaţia Calea Lactee.
Masa moşilor, formată din două lemne din aceeaşi rădăcină, a unui ulm, la fel ca şi biserica. Masa este porţionată, pe familii. O familie mai înstărită avea o porţiune mai mare. În porţiunea aceasta de masă familia respectivă aducea pe cei săraci, dezmoşteniţi, văduve şi orfani şi îi ospătau. Într-o singură zi din an se puneau vasele aici, în joia din Postul Mare, înainte de Înviere, astfel încât din aceste vase să mănânce şi morţii. Porţiunea de masă se lăsa moştenire din generaţie în generaţie, iar numele sunt scrise, din anul 1663, pe peretele bisericii: familia Tâmpa, Ruxandra, Toma, Lupuca, Vlaşan, Hărman, Herţea, Nisea, Bodea, Tămaş. În prezent există toate aceste familii, nu mai avem Lupuca şi Tămaş.
Acoperişul este asimetric, nu este o gre­şeală de construcţie, este ieşit 1, 20 metri din axă ca să protejeze masa mo­şilor de intemperii. Dar are frumuseţea lui, pentru că, deşi este aşa, se spune că este ca un clop de moroşan pus pe o ureche.
Biserica este axată în unghiuri de 62-68 de grade, mă refer la unghiul astrono­mic, cu o precizie milimetrică.
În ziua de 6 august are loc sărbătoarea Schim­barea la Faţă a Domnului, pe Muntele Taborului. Iar din 6 august se schimbă natura: pleacă vara, se călătoreşte vara şi vine toamna. Soarele la răsărit dimineaţa intră pe singurul geam circular al bisericii şi luminează tabernacolul, masa altarului, doar timp de 7-8 secunde, timp de şapte zile. În 6 august este prima zi când intră lumina pe geam, până în 14 august, iar în 15 august este sărbă­toarea Adormirea Maicii Domnului. Soarele luminează ca un flash masa altarului, apoi dispare.
Pictura Bisericii este foarte frumoasă. Zugravi au fost Munteanu Radu din Ungureni și Man Niculae de la Poiana Porcului. Icoana cea mai veche a bi­sericii din Rogoz, din 1863, este a Maicii Domnului făcătoare de minuni, care are privirea tridimensională, ca la Mona Lisa. Din orice poziţie, te privesc ochii Maicii Domnului”, a povestit, cu har, părintele Ioan Chirilă.
Și sunt multe particularități care fac din Biserica maramureșeană un unicat. Ori câte explicații s-ar da, este greu de înțeles dacă nu este vizitată. Fotogra­fiile lui Ilie Tudorel sunt și un îndemn la vizitarea acestor „Comori ale Româ­niei”, fie că este vorba de Biserica din Rogoz, Desești, Sarmisegetuza, Bise­ricile din nordul Moldovei, Alba Iulia, Sighișoara și alte locuri minunate din țară. Să nu uităm pădurile primare din Strâmbu Băiuț, un colț de natură unicat.
A fost prezent și părintele Isidor Ber­becar din Botiza. S-a vorbit şi despre preoteasa Victoria Berbecar, cunoscută pentru covoarele realizate în Botiza, o altă minune a acestor locuri. A mai vorbit Pamfil Bilţiu, iar copiii din Cerneşti au cântat.
La final a vorbit directorul Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu”, Teodor Ar­delean, aflat în zi de graţie.
„Un moment important a fost 1972 pentru că, după al Doilea Război Mondial, care a fost atât de distrugător, a existat o oarecare stare de trezire a oamenilor. Prea tare ne-am distrus! Şi s-a format ONU, pentru a încerca să ţinem în frâie lumea aceasta pentru că neînţelegerile dintre oameni au dus prea mult la războaie, pierderi de vieţi şi distrugeri… Şi ONU a început să facă ceva, dar ONU este pe mai departe o organizaţie timidă şi dominată tot de marile puteri. În 1972 a apărut UNESCO, organizaţia naţiunilor unite pentru educaţie, ştiinţă şi cultură. Atunci s-a adoptat un document şi de atunci a început marea campanie a ţărilor pentru a ieşi în faţă cu ce au. Şi au ieşit!
În consecinţă, întâlniri ca cea din seara aceasta care seamănă cu o şezătoare, sunt lucruri sfinte pentru neam, iar celelalte fac parte din România tragică! Faptul că nu suntem mulţumiţi de drumuri, de salarii, de pensii, de unii sau de alţii face parte din România tragică. Voi, cei de aici, aţi făcut parte dintr-o Românie tragică, o Românie conştien­tă, o Românie implicată. Şi pot spune că patrimoniu este şi Berbecar şi Pamfil Bilţiu prin cercetări, prin cărţi, patrimoniu este Ilie Tudorel, părintele Chirilă, el de demult acolo, nu numai Biserica. Şi el, pentru că nu vezi în foarte multe locuri ceea ce vezi la părintele Chirilă. Am fost la multe mănăstiri celebre, colosale şi veneau şi ne explicau cu dragul acela sec, searbăd, la părintele Chirilă nu este aşa.
Noi suntem în faza în care vrem să arătăm şi altora ce avem şi bine facem, e minunat şi trebuie să ne bucurăm că aglutinăm această dragoste frăţească”, a spus, printre altele, Teodor Ardelean.

Expoziţia este dedicată Anului Euro­pean al Patrimoniului Cultural – 2018 şi Centenarului Marii Uniri de la 1918, va putea fi vizitată la Salonul Artelor, în perioada 16 – 27 ianuarie 2018 şi va parcurge un itinerariu ce va cuprinde oraşe din ţară şi străinătate.

„Voi, cei de aici, aţi făcut parte dintr-o Românie tragică, o Românie conştien­tă, o Românie implicată. Şi pot spune că patrimoniu este şi Berbecar şi Pamfil Bilţiu prin cercetări, prin cărţi, patrimoniu este Ilie Tudorel, părintele Chirilă, el de demult acolo, nu numai Biserica. Şi el, pentru că nu vezi în foarte multe locuri ceea ce vezi la părintele Chirilă. Am fost la multe mănăstiri celebre, colosale şi veneau şi ne explicau cu dragul acela sec, searbăd, la părintele Chirilă nu este aşa.
Noi suntem în faza în care vrem să arătăm şi altora ce avem şi bine facem, e minunat şi trebuie să ne bucurăm că aglutinăm această dragoste frăţească”.

Teodor Ardelean