• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Luni , 17 Februarie 2020

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Miercuri , 5 Februarie , 2020

Fidalitatea față vocație! IDENTITĂȚI – Expoziție de grup la Galeria de Artă din Baia Mare

În 28 ianuarie 2020 a avut loc la Galeria de Artă a Filialei UAP Baia Mare, vernisajul expoziției de pictură a trei artiști tineri ai breslei băimărene a artiștilor plastici. Am acceptat „rolul de
curator”, deși acest termen impune o cu totul altă dimensiune de responsabilitate profesională, de exigență a girării exponatelor de pe simeze! Au stat în cântărirea acestei decizii argumente solide, în primul rând, pentru că expozanții sunt absolvenți ai învățământului superior de artă din Baia Mare din generații diferite cu care am lucrat, le-am coordonat lucrările de licență și care sunt în preajma mea la catedră. În acest sens, mi-am propus o cheie de lectură a expoziției, mărturisită de altfel și participanților la vernisaj, prin fidalitatea față de vocație!

 

 

O primă remarcă, be­ne­fică învățământului băi­mărean este diversitatea creației fiecărui expozant, dând în acest fel titlul expoziției de „IDENTITĂȚI”, prin care fiecare artist dezvoltă un parcurs propriu de exprimare cu par­ticularități specifice, sensibilității, „zestrei”, asimilate în acești ani.

Doamna Greti Adriene Papiu este prezentă cu patru creații mai noi de pictură pe pânză, cu investigații mai vechi în mijloacele de exprimare, având ca sorginte imaginea foto­grafică prelucrată, elaborată și transpusă printr-un desen liber, expresiv de anamorfoze, în compoziții figurative ce dezvoltă încărcătura semantică și semnificația „mâinii”. Menționez că această temă a constituit fundamentul unei expoziții personale în Baia Mare, itinerată apoi la Muzeul de Artă din Satu Mare ce a atras atenția, acordării Premiului pentru Cultură și Artă a săptămâ­nalului Gazeta de Maramureș pentru anul 2019. Noutățile tehnice la care apelează sunt glasiurile din laviuri transparente de ulei ce anulează conturul lăsând doar sugestia unor detalii cu rezonanță de pictură în acuarelă sau de vitraliu. Este cadru didactic titular cu titlul de Doctor în Arte Vizuale, lector al Specializării Arte Plastice – Pictură din cadrul Centrului Universitar Nord din Baia Mare.

Domnul Alin Pavel Hereș este asistent în cadrul aceluiași program de studii, doctorand în domeniul Arte Vizuale la Universitatea de Vest Timișoara, Facultatea de Arte Plastice și Design. Spuneam la vernisaj că cele patru creații expuse dintre care două au dimensiuni considerabile îl angajează pe autor într-un experiment, riscant într-o anumită măsură, al elaborării spațiului plastic cu ajutorul calculatorului pe coordonatele artei numerice. Spun riscant pentru că rămâne sarcina deloc ușoară a autorului să convingă prin acest expe­riment, abordarea știin­țifică a exi­gențelor picturii prin, prezența obsesivă a alternanței dintre linii, spații, desfășurate pe ori­zontală, verticală și oblic, uneori prin abuzul de negru, în locul unor treceri va­lorice diafane.
Prin supra­dimensionarea în cele două portrete reprezentând două personalități ale lumii politice din Est, precum și prin substituirile plastice din primele lucrări amintite anterior („Papa Inocențiu al X-a” de Velasquez, preluată de Francis Bacon, precum și „Balconul” lui Edouard Monet, preluat de Rene Magritte), autorul subordonează picturalitatea suprafeței unui desen impus, al algoritmului realizat pe ordinator, ce focalizează mutații artistice și ecoul acestora în plan social. Titlurile atribuite acestor lucrări
m-au condus la sincretismul dintre poezie și pictură, adică la semantica limbajului subliniată în dictonul latin „UT PICTURA POESIS” a lui Horațiu, preluat de la Plutarh.

Domnul Adrian Prykop este profesor de arte vizuale la Sighet și extinde preocupările unui univers al simbolurilor ancestrale devenite surse arhetipale din cultura arhaică a satului maramureșean. Preocupat de supunerea materiei în slujba expresiei plastice, acesta recurge la frotiuri ce anulează esența detaliului. Atemporalitatea arhaică a civiliza­ției rurale a satului din Nord este concretizată prin atenția acordată a elementelor identitare ale spațiului maramureșean prin simbolul porții, ancadramentele de uși și ferestre, de la biserici sau case vechi de lemn, a ștergarelor și a scoarțelor țesute, dar și a icoanelor pe sticlă, susținute pictural de intervenții cu auriu și bronz patinat, ce evocă ecouri ale artei bizantine, din obiectele de cult și icoane. Uneori, suprafețele saturate de albastru de cobalt și ultramarin (în două dintre cele cinci picturi prezentate pe simeze) dau măsura unei picturi dinamice, a manualității gestuale și a unei „savori” de a picta.

Expoziția, deși este una de con­junctură (nu a fost estimată ca programare și timp), poate constitui un punct de pornire în articularea unor grupări artistice, structurate la nivel de generații și afinități estetice.

 

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.