Fermierii din toată ţara cer convocarea CSAT

Pesta porcină africană (PPA) ocupă încet, încet România. În 30 de judeţe sunt fie focare de PPA, fie restricţii la vânzarea cărnii de porc. Actuala pestă se întinde cu repeziciune, iar autorităţile par a fi depăşite de evenimentele ce au îngrozit fermierii din toată ţara.
După cum se ştie, vectorul principal al răspândirii PPA a fost porcul mistreţ.
În România sunt foarte multe fonduri de vânătoare private ce favorizează porcul mistreţ, iar în contextul actual, fa­vo­rizează răspândirea pestei. Deşi auto­rită­ţile au tot anunţat începerea vână­torii de porci mistreţi, în realitate nu prea se întâmplă nimic. Există o rezis­tenţă a vânătorilor cu privire la împuş­carea porcilor mistreţi. La nivelul auto­ri­tă­ţilor centrale există mulţi vânători, ca şi la nivel local, şi se pun fel şi fel de bariere pentru rezolvarea tragediei româneşti. Fermierii români sunt disperaţi! Încercând să aflăm de ce vânătorii au mai mare trecere faţă de fermieri, cei care oferă grâne, carne de porc am aflat lucruri grave, complicate, greu de înţeles.
Din păcate, fermierilor le este frică. Se tem de posibile consecinţe şi tac, nu vor să dea declaraţii publice. În particular explică tragedia în care se află creşterea porcilor în România, dar şi tragedia agricultorilor, a fermierilor care au culturi de plante în zonele unde sunt şi fonduri de vânătoare. Altfel spus, acolo unde peste terenurile oamenilor s-au constituit fonduri de vânătoare, iar mistreţii vin şi distrug culturile cetăţenilor ce muncesc din greu, fără ca cineva să ia vreo măsură.
În momentul acesta sunt 18 judeţe cu focare de PPA şi 12 judeţe învecinate în care s-au impus restricţii de comercializare a cărnii de porc. Practic, între frontul de infestare din sud şi cel din nord mai este o barieră de trei judeţe: Suceava, Mureş, Sibiu.
Specialiştii afirmă că extinderea molimei la nivelul întregii ţări este doar o chestiune de timp. Celebrul ministru Daea şi alt celebru, preşedintele ­Agenţiei Naţionale Sanitar Veterinară (ANSVSA), Geronimo Brănescu sunt complet depăşiţi de evenimente. Se spune că ANSVSA va fi trecută în subordinea ministerului Agriculturii. O măsură care poate fi cam târzie.
Publicăm harta cu întinderea PPA în România, cu menţiunea că această hartă a fost realizată de Comunitatea Euro­peană după datele furnizare de ANSVSA. Sunt multe voci care afirmă că situaţia actuală din ţară ar putea fi ur­ma­rea unor acţiuni bioteroriste. Nu sunt dovezi, dar modul în care PPA s-a extins în ţară, viteza de propagare ridică multe semne de întrebare. Pe de altă parte, nici autorităţile române nu au strălucit în eficienţă şi rapiditate.

Zilele trecute, Federaţia Naţională PRO AGRO a transmis o scrisoare deschisă guvernanţilor şi presei româneşti. Se cerea convocarea unei şedinţe a CSAT pentru discutarea măsurilor care se impun. La scurt timp, guvernul a solicitat preşedintelui Klaus Iohannis convocarea CSAT pentru analizarea rectificării de buget. Surse importante au afirmat că şi problema PPA a figurat în solicitarea guvernamentală. Toată lumea a aşteptat şedinţa CSAT pentru ziua de joi. Din păcate, preşedintele nu a putut sau nu a vrut să convoace CSAT. Desigur, politicienii din opo­ziţie ca şi cei de la putere au opinii diferite şi se vorbeşte doar de rectificarea bugetară. Se pare că cea mai gra­vă problemă, una de siguranţă naţională este lăsată de izbelişte. Vânătorii şi-au atins ţinta. Nimeni nu se atinge de por­cii mistreţi, iar ţăranii români să se descurce cum or putea.
O altă problemă ridicată de fermieri este cea legată de plăţile pentru porcii omo­râţi în gospodării şi în ferme comerciale. Şi din acest punct de vedere, haos!
Iată ce spune Federaţia PRO AGRO în comunicatul trimis la redacţie: „Având în vedere evoluţia pestei porcine afri­ca­ne (PPA) pe teritoriul României, Fede­ra­ţia Naţională PRO AGRO sesizează Guvernul României faţă de pericolul pe care PPA îl are asupra fermelor comerciale de creştere şi îngrăşare a porcului din România, care produc 50% din to­talul cărnii de porc destinate consumului intern, cu implicaţii majore în eco­nomia naţională.
Au trecut aproximativ 3 luni de la confirmarea virusului PPA în judeţul Tul­cea, iar situaţia se prezintă catastrofal din punct de vedere al gestionării evo­lu­ţiei bolii, la nivelul judeţului sunt con­­firmate 507 focare de pestă porcină africană în 67 localităţi, iar în 2 loca­lităţi există 4 suspiciuni cu analize în lucru.

Situaţia focarelor la porc domestic:
a. localităţi unde a fost confirmat virusul – 67.
Situaţia cazurilor la porc mistreţ:
a. fonduri de vânătoare unde a fost confirmat virusul – 5.
În Judeţul Constanţa sunt confirmate 53 focare de pestă porcină africană în 24 localităţi.

Situaţia focarelor la porc domestic:
a. localităţi unde a fost confirmat virusul – 24.

Situaţia cazurilor la porc mistreţ:
a. fonduri de vânătoare unde a fost confirmat virusul – 0.       
În Judeţul Bihor sunt confirmate 28 focare de pestă porcină africană în 8 localităţi.

Situaţia focarelor la porc domestic:
a. localităţi unde a fost confirmat virusul – 8.

Situaţia cazurilor la porc mistreţ:
a. fonduri de vânătoare unde a fost confirmat virusul – 1.
În Judeţul Satu Mare sunt confirmate 7 focare de pestă porcină africană în 4 localităţi.

Situaţia focarelor la porc domestic:
a. localităţi unde a fost confirmat virusul – 4.

Situaţia cazurilor la porc mistreţ:
a. fonduri de vânătoare unde a fost confirmat virusul – 4.
În Judeţul Brăila sunt confirmate 26 focare de pestă porcină africană în 16 localităţi.

Situaţia focarelor la porc domestic:
a. localităţi unde a fost confirmat virusul – 16.

Situaţia cazurilor la porc mistreţ:
a. fonduri de vânătoare unde a fost confirmat virusul – 0.
În Judeţul Ialomiţa sunt confirmate 89 focare de pestă porcină africană în 21 localităţi.

Situaţia focarelor la porc domestic:
a. localităţi unde a fost confirmat virusul – 21.

Situaţia cazurilor la porc mistreţ:
a. fonduri de vânătoare unde a fost confirmat virusul – 1.
În Judeţul Sălaj sunt confirmate 2 cazuri de pestă porcină africană la mistreţi din 2 fonduri de vânătoare (FV 30 Carastelec şi FV 22 Panic).

Situaţia focarelor la porc domestic:
a. localităţi unde a fost confirmat virusul – 0.

Situaţia cazurilor la porc mistreţ:
a. fonduri de vânătoare unde a fost confirmat virusul – 2.
În Judeţul Galaţi sunt confirmate 2 fo­care de pestă porcină africană, iar suspiciunea la porcul mistreţ găsit mort pe fondul de vânătoare 30 Suceveni nu s-a confirmat.

Situaţia focarelor la porc domestic:
a. localităţi unde a fost confirmat virusul – 1.

Situaţia cazurilor la porc mistreţ:
a. fonduri de vânătoare unde a fost confirmat virusul – 0.
În Judeţul Călăraşi sunt confirmate 2 focare de pestă porcină africană, în 1 localitate.

Situaţia focarelor la porc domestic:
a. localităţi unde a fost confirmat virusul – 1.

Situaţia cazurilor la porc mistreţ:
a. fonduri de vânătoare unde a fost confirmat virusul – 0.
În Judeţul Ilfov este confirmat 1 focare de pestă porcină africană, în 1 localitate.

Situaţia focarelor la porc domestic:
a. localităţi unde a fost confirmat virusul – 1.

Situaţia cazurilor la porc mistreţ:
a. fonduri de vânătoare unde a fost confirmat virusul – 0.

Se impune conform Planului de contin­genţă al României pentru PPA decla­rarea stării de urgenţă în zonele afectate, de către Preşedintele României, la solicitarea Guvernului României.
Este inadmisibil ca investiţiile efectuate în sectorul de creştere şi îngrăşare a porcului din România să fie împinse în pragul falimentului de modul defectuos în care este gestionată această situaţie de criză.
Odată cu transferarea de la nivel central ANSVSA a punctelor de trecere a frontierei către DSVSA Judeţean, s-a generat o situaţie prin care gestionarea riscu­rilor cu implicaţii în scăderea capaci­tă­ţii de control sanitar veterinar la fron­tieră, a permis ca România să devină vulnerabilă în ceea ce priveşte PPA.
Considerăm că această trecere a PIF-urilor, argumentată în nota de fundamentare de modificare a OG 42/2004 şi OG 83/2003 şi justificată tocmai prin întărirea capacităţii administrative a DSVSA-urilor, a fost inoportună anali­zând situaţia existentă şi cerem în regim de urgenţă ca PIF-urile să treacă în subordinea aparatului central al ANSVSA. Raportul de audit al CE efectuat de DG (SANTE) 2017-6118, efectuat în perioada 25 ianuarie - 2 februarie, a re­liefat faptul că gestionarea populaţiei de porci mistreţi şi biosecuritatea din ex­ploa­taţiile nonprofesionale nu este aplicată de către România, cu toate că există cadrul legal în acest sens.
Ne întrebăm oare cum este posibil ca, într-un răstimp atât de mare de 16 luni de la acest raport de audit, autorităţile competente - în speţă ANSVSA îm­pre­ună cu Ministerul Mediului, Ministerul de Interne şi Ministerul Apelor, nu au luat măsurile necesare pentru uciderea mistreţilor precum şi inventarierea exac­tă a porcilor din cadrul gospo­dăriilor individuale. Faptul că în prima jumătate a anului 2018 nu a existat inventarierea porcilor din gospodăriile populaţiei, face ca mişcarea animalelor să nu poată fi controlată, fapt ce conduce la propagarea bolii. Cine răspunde pentru această decizie?
Este lesne de ştiut că numeroase ex­ploataţii nonprofesionale au un nivel foarte redus de biosecuritate şi repre­zintă cel mai vulnerabil punct de introducere a infecţiei la porcii domestici (ca să nu mai amintim de acele exploataţii care cresc porcii în semi libertate precum cantonierii şi stânele).
Contractele existente între Ministerul Apelor şi Pădurilor şi administratorii terenurilor de vânătoare, contribuie la o creştere de la an la an a populaţiei de mistreţi, fără dovada existenţei unor acorduri în vigoare între Ministerul Apelor şi Pădurilor şi ANSVSA, pentru a inversa această tendinţă. Această populaţie în creştere va favoriza răs­pândirea pestei porcine africane şi va crea dificultăţi în eliminarea şi combaterea sa în cazul în care aceasta ar pătrunde în România. Programul actual de supraveghere a mistreţilor, în special supravegherea pasivă de slabă calitate, nu oferă garanţie că pesta porcină afri­cană ar fi depistată într-un stadiu timpuriu după introducere. Acest lucru va întârzia depistarea bolii şi, prin urmare, punerea în 14 aplicare a măsu­rilor de control, mărind riscul răspândirii ulterioare la porcii domestici, în special în exploataţiile nonprofesionale. Sistemul actual de găsire a mistreţilor morţi pentru testare este foarte ineficient în acest sens, întrucât nu este bazat pe stimulente şi impune vânătorilor sarcini (ce­rându-le să livreze carcasele la laborator pe cheltuiala proprie şi scăzând din cota lor de vânătoare numărul mi­streţilor morţi aduşi la laborator).
În cazul în care boala pătrunde în rândul populaţiei de porci domestici, su­pravegherea pasivă este mai suscepti­bilă să o depisteze greoi în exploataţiile nonprofesionale deoarece nu sunt toţi porcii identificaţi, în timp ce în exploa­ta­ţiile comerciale, depistarea va fi probabil întârziată din cauza absenţei supra­vegherii pasive. Actualii timpi îndelun­gaţi de obţinere a rezultatelor de laborator împiedică Fermele comerciale afectate trebuie despăgubite printr-un sistem de pierderi de venit pentru a-şi pu­tea relua activitatea, altfel simpla des­pă­gubire pe cap de animal nu rezolvă problemele economice generate de PPA.
Pentru gospodăriile individuale este nevoie de despăgubirea urgentă a porcilor ucişi în focar, pentru a exista certitudinea din partea crescătorilor că statul român îşi respectă angajamentele asumate atât la nivelul UE cât şi la nivel naţional.
Există o comunicare defectuoasă între Centrul Local de Combatere a Bolilor (CLCB) şi Unităţile Locale de Decizii (ULD), care nu îndeplinesc cu celeritate măsurile prevăzute în Planul de Contingenţă şi astfel propagarea extinderii virusului este una nemaiîntâlnită în UE.
Faţă de cele menţionate mai sus, Federaţia Naţională PRO AGRO soli­cită trecerea de urgenţă a ANSVSA în subordinea directă a MADR, pentru coordonarea activităţii autorităţii precum şi iniţierea procedurii legale de a se discuta aceasta problemă majoră în Consiliul Suprem de Apărare al Ţării (CSAT)”, se arată în comunicatul Federaţiei PRO AGRO.

Legea 407, legea vânătorii, un dezastru

Maramureşul este înconjurat de judeţe care au PPA. În Satu Mare şi Sălaj s-au găsit porci mistreţi infectaţi cu PPA. Din această cauză fermierii maramu­reşeni sunt foarte îngrijoraţi de ce se întâmplă. Nu doar cei care cresc porci, ci şi fermieri care cultivă cereale, culturi agricole. Se ştie că ministerul Agriculturii a decis ca în culturile unde sunt găsiţi porci mistreţi cu PPA, fie morţi, fie vii, culturile respective trebuie să fie distruse. Mulţi fermieri au cerut ajutorul celor de la asociaţia vânătorilor din judeţ.
„Nu vor să facă nimic. Ne-au spus să ne îngrădim terenurile cu sârmă ghim­pată!”, ne-a spus unul dintre maramu­reşeni. Ceea ce este o idioţenie! Sunt mulţi fermieri care au suprafeţe de 5, 10, 20 de hectare sau mai mult, cu o geografie complicată. Cum ai putea îngrădi aceste terenuri şi la ce costuri? Toate astea pentru ca vânătorii, între care sunt mulţi politicieni, să nu rămână fără „obiectul muncii”, „mistreţii cu colţi de argint”.

Sunt mai multe locuri în judeţ în care sunt probleme permanente cu aceste fonduri de vânătoare. Am vorbit cu primarul din Mireşu Mare, Ioan Mătieş. 
„Sesizări cu privire la situaţia fondurilor de vânătoare sunt mai vechi de patru ani. Nu eram primar atunci. S-a constatat, de fapt, că responsabilii fondurilor de vânătoare, profitând de o lege nedreaptă, Legea 407, o lege ne­dreaptă care dă avantaje numai vână­torilor, fără să ţină cont şi de proprie­tarii de terenuri, de cei care lucrează pământul. Atunci, am făcut o sesizare şi am spus că mistreţii sunt me­tisaţi! (încrucişaţi cu alte suine) şi vor ajunge în curţile oamenilor. Nu s-au luat mă­suri. Revenind la situaţia de acum, dacă nu se fac vânători, dar nu vânători ca atunci când ne trebuie un mistreţ să mâncăm, va fi jale!
Mistreţii care sunt pe fondurile de vâ­nătoare de la noi trebuie decimaţi. Apoi, trebuie aduse alte animale, mistreţi de pădure, nu metisaţi!
Nu ştiu câţi sunt pe aici la noi, dar sunt foarte mulţi din moment ce au ajuns în curţile oamenilor. Pe de altă parte, este aşa cum spuneţi. Se tot vorbeşte de mai mult timp de decimarea mistreţilor, dar nu se întâmplă nimic. În principal, din cauza legii. Trebuie modificată Legea 407! Eu am avut discuţii şi cu auto­rităţile din Maramureş şi cu cei din Bucureşti. În mod normal cei care suntem proprietari, indiferent că terenurile sunt administrate de primărie sau că sunt private, ar trebui să avem o situaţie clară. Primarul ar trebui să îşi poată face o comisie care să verifice situaţia mistreţilor, inclusiv unde hrănesc mis­treţii. Aşa, nouă ne trimit să rezolvăm! Ce să rezolvăm? Suntem legaţi de mâini şi de picioare pentru că legea nu este de partea noastră. Eu nu pot să îl verific pe un responsabil de fond de vânătoare din niciun punct de vedere. Nu pot cere un examen ADN pentru a vedea că mistreţii sunt metisaţi. Practic, nu avem nicio posibilitate!
Dar dezastrul economic care vine în ur­ma acestor distracţii (vânătorile n.red.) făcute pe seama amărâtului care lucrea­ză pământul de dimineaţa până seara va fi incomensurabil!
Ne pleacă tinerii afară, chiar şi cei care ar vrea să facă agricultură, pentru că nu au nicio garanţie că munca lor va avea finalitatea dorită. Vin animale sălbatice şi distrug munca… Pe lângă dezastrul economic vom avea şi pierderi so­ciale!”, ne-a spus primarul din Mireşu Mare, Ioan Mătieş.