Fenomenul retrocedărilor ilegale

Cazul Hrebenciuc a redeschis o rană veche şi plină de puroi: retrocedările ilegale. Se estimează că până în prezent circa 561.168, 84 ha terenuri forestiere din proprietatea publică a statului au trecut sau sunt pe cale să treacă abuziv în proprietate privată. Iar Maramureşul este printre judeţele de top la acest capitol. Corpul de Control al Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) va fi trimis în Maramureş pentru a verifica situaţia retrocedărilor.

Dintr-un gest reparatoriu, fenomenul retrocedărilor a devenit cel mai mare jaf din istoria post-decembristă a ţării. O recunosc oficialii, o demonstrează şi statisticile şi realitatea. Recent, prezent în Baia Mare, preşedintele ANRP, George Băeşu, a declarat că se vor face controale pentru a se vedea cum s-au aplicat hotărârile judecătoreşti definitive referitoare la restituirea proprietăţilor.

Controale au făcut de-a lungul vremii şi alţii, cum este cazul Curţii de Conturi. Numai că nu s-a întâmplat nimic în urma controalelor. Și vizita lui Băeşu şi Curtea de Conturi şi viitorul control vizează celebra zona Borşa-Vişeu, cu câteva dosare devenite deja cunoscute la nivel naţional şi chiar european. Probabil cel mai celebru caz de retrocedare este cel al Composesoratului Borşa, care a primit într-un final în instanţă 17.000 de hectare de pădure, dar nu le poate obţine fizic pentru că nu există în totalitate.

Într-un raport al Curţii de Conturi arată că: „În data de 23.02.2006, are loc, la Prefectura MARAMUREȘ, o şedinţă la care participă şi un delegat al AUTORITĂŢII NAŢIONALE PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂŢILOR în care se stabileşte punerea în posesie, în regim de urgenţă, a Asociaţiei Composesorale BORȘA (str. Stăvilarului nr.6) cu 17.000 ha pădure pentru aplicarea Sentinţei civile nr.217/2004 a Judecătoriei ALEJD (proces-verbal nr. 2996/23.02.2006). Multiplele ilegalităţi făcute în reconstituirea drepturilor de proprietate asupra terenurilor forestiere în zona MARAMUREȘULUI erau binecunoscute.

AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂŢILOR nu a cercetat aceste ilegalităţi în virtutea atribuţiilor sale, preferând să nu se implice în transferul ilegal a 17.000 ha pădure din proprietatea publică a statului în proprietatea privată a unei asociaţii care la acea dată nici măcar nu exista din punct de vedere juridic. Composesoratul nobil BORȘA, în numele căruia se solicitase reconstituirea, deţinuse suprafaţa de 11384 ha pădure, iar după reforma agrară din 1921 mai rămăsese cu 6.221 ha pădure, restul de 5163 ha fiind răscumpărată de stat şi transformată în pădure comunală. La data „consfătuirii de urgenţă”, întreaga suprafaţă de pădure deţinută de fostul composesorat nobil BORȘA fusese retrocedată prin reconstituirea dreptului de proprietate oraşului Borşa şi a două asociaţii composesorale legal constituite. Pe fond, în speţă era vorba de contestări ale legitimităţii unui composesorat deja împroprietărit, iar litigiul nu putea fi stins pe seama proprietăţii publice a statului în numele unei hotărâri judecătoreşti care nu ţinuse seama de situaţia reală a proprietăţii”.

Un alt caz devenit celebru este al „urmaşilor” lui Pop Șimon. Un „moştenitor testamentar” este Rodica Marian, care a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra întregii păduri deţinute de Pop Șimon, în munţii Maramureşului. Solicitarea are la bază un certificat de moştenitor (nr.879 / 22.05.1991) ce avea înscris la masa succesorală „un pat, un scrin secretaire şi diverse bunuri de uz casnic şi gospodăresc”, întocmit ca urmare al unui testament din 1986 al Olgăi Fonai (dat cu 46 zile înainte de a muri) în care se consemnează „toate bunurile mele care vor mai exista la moartea mea să fie luate de Rodica Marian care m-a îngrijit şi mă îngrijeşte şi de care m-am ataşat sufleteşte”.

Pop Simion (decedat în 1920), care a deţinut în proprietate pădurea Tibău din Munţii Maramureşului în suprafaţă de 10.019 ha care, la data preluării de către stat (conform înscrisurilor din cartea funciară) era în proprietatea Irinei (văduva lui Pop Șimon)–5.009 ha, Zorei (fiica adoptivă, căsătorită Udrea, decedată 1956, fără moştenitori)–1.670 ha, Olgăi (fiica adoptivă căsătorită Fonai, decedată 1986, fără moştenitori) –1670 ha şi a lui Pop Șimon jr. (decedat în 1947, fără moştenitori)– 1.670 ha. Întrucât pădurea Șibău se află pe teritoriul a două judeţe, cererile au fost depuse atât la comisia locală din judeţul Suceava, cât şi la comisia locală din judeţul Maramureş.

Comisia locală Cârlibaba şi Comisia judeţeană Suceava au invalidat reconstituirea dreptului de proprietate. Hotărârea a fost atacată în instanţă şi, după mai multe cicluri procesuale, Judecătoria din Sf. Gheorghe, judeţul Covasna dispune reconstituirea dreptului de proprietate pentru 3.889 ha pădure în judeţul Suceava. Hotărârile nr.443/c şi 445/c din 29.07.2009 ale comisiei judeţene Maramureş, de invalidare a reconstituirii dreptului de proprietate sunt atacate în instanţă şi Judecătoria Vişeu de Sus dispune, prin sentinţa civilă nr.2201/12.10.2009, reconstituirea dreptului de proprietate pentru încă 4.931 ha pădure.

Astfel, în total, Rodica Marian, moştenitoarea unui pat şi a unui scrin secretaire, devine proprietară a 8.820 ha pădure din care pe 4500 ha a fost pusă deja în posesie.

De menţionat că s-a mai reconstituit dreptul de proprietate pentru încă 1.648 ha pădure unui alt moştenitor, Victor Rodoveanu, după Zora Udrea, fiică adoptivă a lui Pop Șimon, decedată în 1956 fără a avea urmaşi. Astfel, s-a ajuns în situaţia absurdă ca 9.000 de hectare de pădure să ajungă în posesia femeii care făcea curat în odaia adevăratului moştenitor. Fata din casă a primit prin testament un pat şi un dulăpior.