Există școală după pandemie?

După pandemia de coronavirus, școala românească nu va mai fi la fel. Din luna martie, școala s-a mutat în online. Și, oficial și teoretic, ar fi o alternativă viabilă la sistemul clasic. Practic, însă, nu e deloc așa. Potrivit studiilor UNICEF, peste un milion de elevi români n-au participat serios la lecţiile online, unii pentru că nu au avut calculator sau tabletă şi nici conexiune la internet. Cum va fi contactul acestor elevi cu școala, după o absență de 6 luni? Şi, mai ales, în ce condiții va începe noul an școlar?

Mircea CRIȘAN
Ioana LUCĂCEL

Pandemia de coronavirus a forțat școala românească să treacă în online. Atât de avansată în alte state europene, în România, digitizarea educației s-a făcut cu „hei-rup-ul”. Și, în ciuda rezultatelor bune raportate oficial, realitatea a fost cu totul diferită. O treime dintre elevi nu au și nu au avut acces de trei luni la cursurile online.
Un studiu UNICEF a demonstrat faptul că școala online este departe de a fi o alternativă viabilă pentru toți elevii: aproape o treime dintre cei ce au răspuns la sondaj (28%) nu reușesc să mențină o comunicare activă cu diriginții sau comunicarea cu aceștia este inexistentă; cursurile online se desfășoară de mai multe ori pe săptămână sau zilnic pentru 54% dintre respon­denți și niciodată pentru 13% dintre elevi; 36% dintre copiii și tinerii intervievați și-ar fi dorit să fi fost susținută o ședință prin care cineva (profesorul diriginte etc.) să le explice modul de utilizare al platformelor. Și, ce e mai grav e faptul că, întrebați dacă au colegi care nu pot fi activi în mediul online, o treime dintre respondenți afirmă că există asemenea cazuri în clasa lor.
Cu toate acestea, România a ales să nu redeschidă fizic școlile în acest an, decât pentru elevii din clasele terminale. Spre deosebire de 22 de țări europene în care elevii s-au întors, în condiții speciale la școală, și în care nu s-au înregis­trat focare de coronavirus din această cauză. Din toamnă, însă, învățământul românesc va fi ne­voit să se adapteze noii realități. Cum va fi școala de acum înainte? La această întrebare nu a răspuns deocamdată nimeni, în mod oficial.

Recent, Institutul Național de Sănătate Publică a publicat o serie de recomandări care au șocat atât elevii, cât și profesorii și părinți. Acestea prevedeau că orele să se desfășoare cu maximum 10-15 elevi în clase și cu ore de 30 de minute, iar pauzele vor fi majorate la 15-20 de minute fiecare, pentru ca elevii să aibă timp să meargă la toaletă fără să stea prea aproape unul de altul.
Recomandările INSP mai prevăd și că elevii ar trebui să stea la școală cel mult 4 ore pe zi și că fiecare școală va trebui să aibă o persoană care va coordona acti­vitățile pentru prevenirea răspân­dirii virusului, iar elevii din ciclul primar vor trebui supravegheați în pauze ca să nu se apropie, îmbră­țișeze sau să se atingă.
Pentru ca tabloul să fie complet, INSP a schimbat și regulile de joc ale unor sporturi îndrăgite, cum e fotbalul. Documentul prevede că fotbalul se va juca la o singură poartă, cu maximum 4 elevi și portarul, adică se transformă dintr-un joc de echipă, într-o miuță sau un joc de pase la o singură poartă. Baschetul se joacă fără pase și dribling, doar cu aruncare la coș, „fiecare cu mingea lui”. Iar orele de sport „vor fi la finalul cursu­rilor, pentru ca elevii să poată pleca direct acasă”, prevede documentul. De asemenea, sala de lectură se va folosi doar pentru a primi sau returna literatura de studiu. INSP recomandă și evita­rea taberelor, excursiilor, manifes­tărilor școlare sau extrașcolare în grup mai mare de trei persoane.

Practic, toate activitățile extra­școlare, de relaxare și socializare, ar urma să fie suspendate. Iar școala să devină un soi de cazar­mă, unde elevii învață grăbiți și pleacă rapid spre casă. Evident, aceste măsuri sunt aproape imposibil de pus în practică, în primul rând pentru că școlile nu dispun nici de spațiu suficient, nici de profesori pentru clasele restrânse recomandate de Institut.

Ulterior, aceste norme au fost retrase de pe site-ul INSP, iar mi­nistrul Sănătății, Nelu Tătaru a spus că „documentul e vechi” și că nu mai e de actualitate. În același timp, Ministerul Educației și Cercetării a anunțat că lucrează la mai multe soluții pentru ca procesul educațional să fie reluat din toamnă cu riscuri minime pentru elevi și profesori. Se vehiculează posibilitatea creșterii capacității școlilor de a sprijini categoriile de elevi cu risc de excluziune. În acest sens, se vor face investiții semnificative în echipamente IT, lapto­puri și tablete, dar se va încerca și o formare profesională mai bună a profesorilor, pe partea tehnică.

„La Ministerul Educaţiei lucrăm la mai multe variante. Am avut şi astăzi o întâlnire, o videocon­ferinţă cu miniştrii educaţiei din statele membre ale Uniunii Europene şi fiecare dintre noi am prezentat cum anume ne-am situat în anul acesta şcolar cu predarea online, cum anume am realizat
examenele naţionale şi aşa mai departe, dar, în acelaşi timp, fiecare dintre noi am prezentat şi la ce anume ne gândim şi cum anume am putea să începem noul an şcolar. Aici trebuie să spun foarte clar că este important ca în această vară profesorii să vină la cursurile de formare şi această formare va fi online, tocmai pentru a-i familia­riza cu predarea online. Vom avea Biblioteca virtuală de realizat, vom continua programul Tele­ş­coa­lă şi vom continua şi de la anul cu aceste teste de antrenament pentru elevii care susţin examenele naţio­nale, pentru că am descoperit că ele au fost de ajutor pentru copii”, a declarat Monica Anisie la un post de televiziune.

Ceea ce înseamnă că Ministerul se pregătește să continue, parțial sau integral, școala online. Cu ce rezultate și cu ce riscuri pentru un sistem de învățământ și așa șubred? La această întrebare nu răspunde nimeni.

„Este important ca în această vară profesorii să vină la cursurile de formare şi această formare va fi online, tocmai pentru a-i familia­riza cu predarea online. Vom avea Biblioteca virtuală de realizat, vom continua programul Tele­ş­coa­lă şi vom continua şi de la anul cu aceste teste de antrenament pentru elevii care susţin examenele naţionale, pentru că am descoperit că ele au fost de ajutor pentru copii”.
Monica Anisie, ministrul Educației