Episcopia Ortodoxă a Maramureşului şi Sătmarului a deschis trei SES-uri, în Baia Mare şi Recea

Recent a avut loc, în Baia Mare şi localitatea Recea, inaugurarea a trei structuri de economie socială (SES), având ca scop principal incluziunea socială prin angajarea de personal din rândul persoanelor defavorizate. Aceste structuri economice au fost realizate prin proiecte ce au atras fonduri europene şi cu aportul hotărâtor al Episcopiei Ortodoxe a Maramureşului şi Sătmarului. Au fost inaugurate o tipografie, o spălătorie şi o brutărie.

Primele două în Baia Mare, cea din urmă în Recea.

Alături de Episcopie s-au aflat ASSOC, Direcţia de Asistenţă Socială a primăriei Baia Mare, administraţiile din cele două localităţi. La inaugurare au participat primarul Cătălin Cherecheş, prefectul Anton Rohian, Bogdan Gavra, directorul SPAS, alţi funcţionari, preoţi din parohiile băimărene şi din localităţile învecinate şi PS Iustin Hodea Sigheteanul, episcop vicar al Episcopiei Ortodoxe a Maramureşului şi Sătmarului.

PreaSfinţia Sa a precizat că prin inaugurarea acestor structuri sociale s-a demonstrat că Biserica face ce trebuie şi în zona socială, sprijinind comunităţile şi pe cei care au probleme. PS Iustin a avut un discurs interesant, trecând de limitele impuse de o inaugurare de SES.

„Sunt puţine realizările noastre social-filantropice în raport cu alte Episcopii din ţară. Dar acestea nu au fost suprimate în mod agresiv ca şi Episcopia noastră. Trebuie să punem lucrurile în rânduială!

Se arată cu degetul spre Biserică, că Biserica nu face suficient din punct de vedere social. Şi că se construiesc prea multe Biserici şi prea puţine spitale şi şcoli sau aşezăminte sociale. S-au construit foarte multe şcoli şi spitale în timpul comunismului, dar s-au închis. Aşezăminte sociale au fost destule, dar au funcţionat deplorabil. Aşa că Biserica a trebui să facă ce n-a putut face în 45 de ani. N-a avut voie să construiască Biserici şi nu a avut voie să intre unde era. A fost alungată brutal, din şcoală, din spital, din penitenciar, din Armată. Din toate instituţiile unde Biserica dădea suflet, căldură speranţă, nădejde. Episcopia noastră, o Episcopie martirică, suprimată în 1948, a venit în 1990 pe iarbă verde cu autorităţi ostile în municipiu Baia Mare. Trebuie să o spunem apăsat! Episcopul nostru a stat în gazdă un an de zile, ceea ce nu s-a întâmplat nici la Covasna sau Harghita. Au fost autorităţi ostile sau inconştiente.

Cu toate acestea, prin răbdarea şi blândeţea bătrânului nostru episcop, prin osteneala preoţilor, a profesorilor de religie şi a părinţilor din mănăstiri s-a împodobit acest ţinut cum nu a fost niciodată în istorie. Avem obiective şi capodopere pe care le admiră o lume întreagă Se adăuga şi altele. Se va termina şi catedrala noastră, cel mai greu şantier din Transilvania, la această oră. Dar va fi monumentul Transilvaniei, al Nord-Vestului.

Şi autorităţile ne sprijină, nu precum cele din 1990, care nu au ştiut să preţuiască faptul că Episcopul nostru, ÎPS Iustinian a decis ca aici să fie reşedinţa. Dacă dorea la Sighet, primea Palatul episcopal atunci, dacă vroia la Satu Mare, primea cea mai frumoasă construcţie din municipiu, dar aşa a fost să fie!

Să nu uităm ce a făcut şi ce face Biserica! Suntem un popor de creştini! Iar Europa se confruntă cu un tsunami fără precedent! Angela Merkel, cancelarul Germaniei, a fost întrebată la Berna ce va face Europa şi cultura creştină a Europei cu acest val de imigranţi islamici şi dacă nu va fi afectată cultura creştină de aici.

Cancelarul a ieşit oarecum fericit din această capcană, spunând că este fiică de pastor şi creştină, iar în Europa nu este deocamdată prea mult Islam, ci este prea puţin creştinism. Oamenii nu mai merg la Biserică! Nici la cea catolică, nici la cea protestantă!

În Anglia, doar 13% din populaţie mai frecventează Biserica! Ce este cu Europa ne priveşte, dar ne şi înfricoşează. Noi însă suntem un popor creştin!”, a spus PS Iustin, episcopul vicar.

În Recea a fost inaugurată o brutărie ce va deservi toate comunităţile din jurul localităţii. Se va face pâine, produse de patiserie şi prescură. La această structură şi-a adus aportul Asociaţia Filantropică „Iosif Mărturisitorul”, condusă de părintele Fodoruţ.