DNA şi Guvernul fac „agenda” Parlamentului

Institutul pentru Politici Publice a dat publicităţii o nouă analiză a activităţii parlamentarilor. Concluziile sunt la fel de sumbre: prima sesiune parlamentară din 2014 - o sesiune profund politizată. DNA face „agenda” mai des ca niciodată.

Vot politic, corupţie, teme majore abandonate şi migraţie. Pe scurt, coordonatele primei sesiuni parlamentare din acest an, analizate de Institutul pentru Politici Publice: „Deşi actuala legislatură parlamentară arăta semnele unei activităţi consistente, prin lansarea unor proiecte extrem de importante, precum revizuirea Constituţiei, amendarea legilor electorale, descentralizarea administrativă, proiectul legii codului de conduită pentru parlamentari, rând pe rând toate aceste proiecte au fost abandonate. Dezbaterea publică pe astfel de teme a fost aproape inexistentă. Legea care viza descentralizarea administrativă, de exemplu, a fost aprobată la sfârşitul anului trecut prin asumarea răspunderii Guvernului Ponta în faţa Parlamentului, proiectul nefiind supus dezbaterii publice. După ce Curtea Constituţională a declarat, în luna ianuarie, legea ca fiind neconstituţională, proiectul a rămas practic blocat de atunci la Comisiile Permanente, cele care ar trebui să pună în aplicare decizia Curţii şi să revizuiască legea sub aspectele declarate neconstituţionale”, se arată în studiul IPP.

În schimb, în percepţia publică, Parlamentul este tot mai des asociat cu toate cazurile deputaţilor şi senatorilor anchetaţi de către Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) pentru diverse situaţii grave, de la cazuri de corupţie, conflict de interese, mită, ajungându-se inclusiv la arestări şi condamnări definitive în rândul aleşilor. Sub protecţia anonimatului, votul fiind secret, majoritatea senatorilor şi deputaţilor au respins aproape toate solicitările DNA cu privire la ridicarea imunităţii şi începerea urmăririi penale împotriva unor colegi - parlamentari. În 17 februarie 2014 Camera Deputaţilor a respins cererea privind arestarea preventivă a Deputatului Vlad Cosma (PSD), acuzat de trafic de influenţă. Voturile au fost 222 împotrivă şi 105 pentru arestare. Câteva săptămâni mai târziu, în luna martie a.c., Camera Deputaţilor a respins, tot prin vot secret, (248 de voturi împotrivă, 108 pentru, 4 anulate) cererea procurorilor anticorupţie de ridicare a imunităţii Deputatului Daniel Chiţoiu (PNL) acuzat de abuz în serviciu. La sfârşitul lunii mai, aceeaşi Cameră a respins şi solicitarea privind încuviinţarea arestării preventive a Deputatului Florin Popescu (78 pentru şi 224 împotrivă), acuzat de trafic de influenţă.

În data de 2 iunie, Plenul Senatului a respins cu o majoritate covârşitoare (15 voturi pentru şi 104 împotrivă) cererea Parchetului privind avizarea arestării preventive a Senatorului Marius Isăilă (PSD). În fine, săptămâna trecută, DNA a cerut avizul Camerei Deputaţilor privind arestarea preventivă a Deputatului Titi Holban, acuzat de trafic de influenţă. Decizia în acest caz va fi luată de către deputaţi în zilele următoare, în cadrul unei sesiuni parlamentare extraordinare.

Tot zilele trecute s-a înregistrat şi o nouă premieră în activitatea Legislativului, anume adoptarea, de către Plenul reunit al Senatului şi Camerei Deputaţilor, a unei declaraţii prin care Parlamentul României solicită demisia Preşedintelui României, în contextul implicării familiei acestuia în scandaluri de corupţie, respectiv arestării preventive a fratelui Preşedintelui Traian Băsescu. Declaraţia a fost aprobată de către Plenul reunit în data de 25 iunie, cu 344 de voturi pentru, 17 abţineri şi niciun vot împotrivă.

Potrivit raportului, neînţelegerile din cadrul coaliţiei de guvernare s-au reflectat şi în activitatea parlamentară, multe proiecte fiind blocate deşi Uniunea Social Liberală (USL) avea, în perioada acoperită de prezenta   analiză, asigurată o majoritate confortabilă, atât la Senat, cât şi la Camera Deputaţilor. Divergenţele dintre PSD şi PNL au escaladat la începutul anului, culminând cu destrămarea USL. Ieşirea PNL de la guvernare a arătat, din nou, dacă mai era nevoie, că votul asupra proiectelor de lege aflate în dezbatere în Parlament este unul strict politic, iar punctele de vedere şi priorităţile senatorilor şi deputaţilor se schimbă în funcţie de adversarii politici, având prea puţină legătură cu promovarea intereselor cetăţenilor pe care, teoretic, îi reprezintă în Parlament.

În sesiunea care acoperă perioada februarie - iunie 2014, Legislativul a dezbătut şi aprobat cu prioritate documentele primite de la Palatul Victoria. Din totalul proiectelor devenite legi, în perioada analizată, 83% au fost propuse de Guvern şi doar 17% de către parlamentari. Se continuă astfel practica întâlnită şi în sesiunile parlamentare anterioare. De exemplu, 89% din legile votate în perioada similară a anului trecut au avut ca iniţiator Guvernul şi doar 11% au fost acte normative iniţiate de către parlamentari.

Din consultarea bazei de date a Camerei Deputaţilor reiese că, în ultimele 5 luni, au fost înregistrate 347 de proiecte şi iniţiative legislative[4], dintre care doar 89 au fost primite de la Guvern. Cu toate acestea, 29 din cele 32 de legi aprobate şi publicate deja în Monitorul Oficial în sesiunea analizată au Guvernul ca iniţiator. Alte 13 acte normative iniţiate de Executiv au fost trimise la promulgare.

41 de parlamentari „migratori”, pentru care nu se pot organiza alegeri parţiale, fiind aleşi la nivel naţional

Migraţia politică rămâne în continuare o problemă pentru care nu s-a luat nicio măsură politică. În sesiunea februarie - iunie 2014 nu mai puţin de 41 de parlamentari şi-au schimbat partidul şi implicit grupul parlamentar din care fac parte[6]. Cumulat pe cele 3 sesiuni care au trecut din acest mandat, rezultă că 59 de deputaţi şi senatori (10% din numărul total de parlamentari aleşi în decembrie 2012) au migrat cel puţin o dată de la începutul mandatului.

O consecinţă directă a migraţiei politice s-a putut observa la începutul sesiunii parlamentare analizate, când grupul PP-DD de la Senat a fost desfiinţat oficial, ca urmare a faptului că 3 din cei 7 senatori PP-DD au demisionat din partid şi s-au înscris în UNPR şi implicit în grupul PSD din această cameră. De asemenea, grupul PDL din Camera Deputaţilor a pierdut 12 deputaţi, ca urmare a înscrierii acestora într-un alt partid. Printre deputaţii care şi-au schimbat partidul în această sesiune parlamentară se numără şi Nuţu Fonta, care a trecut de la PP-DD la PSD.