Disputele politice dăunează grav administraţiei locale: Pericol de dizolvare, blocaje şi funcţionare la cota de avarie

Deşi au trecut mai bine de patru luni de la alegerile locale, mai multe administraţii locale din Maramureş funcţionează la cota de avarie din cauza disputelor politice. Ultima comună intrată pe lista neagră a blocajelor este Cupşeni, unde Consiliul Local e la un pas de dizolvare. Pe de altă parte, nici la nivel judeţean nu lipsesc presiunile şi încercările de răsturnare a actualei conduceri a Consiliului Judeţean, conflict care a ajuns, săptămâna trecută, în atenţia premierului Dacian Cioloş. Într-o perioadă extrem de importantă în care se pregătesc proiectele pentru următorul exerciţiu financiar, mai multe administraţii locale maramureşene funcţionează la cota de avarie.

În mandatul 2012-2016, Maramureş a deţinut un trist record în privinţa administraţiilor locale nefuncţionale. Mai multe consilii locale au fost la un pas de dizolvare, altele au funcţionat pe bază de provizorat. Blocajele au marcat însă dezvoltarea unor comunităţi şi au transformat 4 ani, care puteau însemna progres şi bunăstare, într-un imens blank. Factorii politici n-au învăţat, se pare, nimic din greşelile trecutului şi, deşi au trecut doar patru luni din actualul mandat, aceste greşeli se repetă cu precizia unui blestem. Un prim blocaj s-a înregistrat în comuna Budeşti.

În urma alegerilor din luna iunie, Liviu Tămaş a fost reales în funcţia de primar al comunei, iar PSD, partidul din care face parte, a obţinut 5 mandate de consilieri locali. În urma unei alianţe cu alţi doi consilieri locali, s-a constituit o majoritate care a propus viceprimarul. Numai că, ceilalţi 6 consilieri, care provin din PNL şi PMP ar dori şi ei să-şi impună un viceprimar şi, cum lipsa majorităţii nu le permite, sabotează şedinţele de consiliu local, ba mai mult, a fost mobilizată şi populaţia să participe la şedinţe.

O blocadă care afectează bunul mers al administraţiei locale, mai ales într-o perioadă în care se pregătesc proiectele pe noul exerciţiu financiar european şi ar fi nevoie, mai mult ca oricând, de muncă în echipă. Primarul Liviu Tămaş spune că între timp situaţia s-a mai ameliorat: „N-am ales, deocamdată, niciun viceprimar, pot funcţiona aşa până la final de mandat dacă ei nu doresc să ajungă la un numitor comun. Dar foarte important e că a avut loc o şedinţă, urmează să vedem următoarele şedinţe, până la finele anului cred că vom avea şi viceprimar. Cred că au înţeles că trebuie să lucreze pentru comunitate, că nu pot bloca proiecte şi unele proiecte pot fi trecute cu majoritate simplă, noi avem majoritate.

Am încercat să le explic că putem funcţiona, nu la capacitate maximă, dar putem funcţiona şi cine are de pierdut? În primul rând comunitatea, dar cred că şi ei. Până acum ei au aţâţat oamenii, au părăsit sala de şedinţă, au depus reclamaţii la prefectură că am ţinut o şedinţă în lipsa lor, pentru că am fost 7 consilieri din 13, li s-a transmis că şedinţa a avut loc legal, hotărârile sunt în bună regulă şi atunci au revenit asupra atitudinii lor. Dar, încet-încet, îşi vor reveni sper, la ultima şedinţă de Consiliu Local, toate proiectele au fost adoptate în unanimitate. Eu îmi doresc să existe dialog, transparenţă şi respect şi eu toate proiectele bune pentru comunitate le voi accepta”. 

Şi comunitatea, şi administraţia locală din Cupşeni, se află în faţa unui moment inedit. O şedinţă ordinară de Consiliu Local îi desparte pe localnici de noi alegeri, pe lângă cele parlamentare, care vor urma în toamna acestui an. Este vorba despre posibila dizolvare a întregului CL, motivul fiind acela că, în trei şedinţe ordinare consecutive, nu a fost adoptat niciun proiect de hotărâre. Duminică, 2 octombrie 2016, a doua şedinţă ordinară de Consiliu Local Cupşeni a fost suspendată, după cea din 20 septembrie, din cauza intereselor politice ale consilierilor PNL, aceştia alegând din nou să părăsească sala, fiindcă validarea unui consilier liberal nu a fost trecută ca prim-proiect pe ordinea de zi. Primarul ales, Lucia Butcure (PSD), a arătat că, în Cupşeni, fosta conducere liberală, care a fost la cârma Primăriei vreme de 12 ani, nu înţelege şi refuză să accepte faptul că votul oamenilor a fost unul care a cerut schimbarea: „Situaţia administrativă din Cupşeni este la un pas de a intra în colaps.

Consiliul Local din Cupşeni ar putea fi dizolvat dacă şi a treia şedinţă ordinară trece fără votarea niciunui proiect de hotărâre. Şi spun a doua şedinţă ordinară fiindcă de aceeaşi opoziţie penelistă m-am izbit şi la şedinţa din 20 septembrie 2016, când am refuzat, la fel ca duminică, să las interesul politic înaintea interesului cetăţeanului. Întreaga şedinţă de duminică a fost una cu atacuri clare din partea consilierului local PNL, Mircea Boga, care m-a informat că el este numit politic în Consiliul Local şi reprezintă culoarea portocaliu, fapt de care este mândru.

Problema, aceeaşi ca şi cea de luna trecută, a reprezentat-o faptul că refuzăm să trecem primul proiect pe ordinea de zi validarea unui consilier local PNL, iar declaraţia lui a fost că ori de câte ori va avea ocazia, îmi va pune piedici, pentru a nu reuşi să fac nimic pentru cetăţenii comunităţii. Le-am propus dlui Boga şi consilierilor PNL să lăsăm la final validarea noilor consilieri şi să votăm proiectele comunei. Şi s-a opus cu vehemenţă, convingându-i pe consilierii liberali să părăsească sala pentru a doua lună, consecutiv. Mai mult, m-a informat că el va solicita indemnizaţie dublă că l-am adus la muncă duminica, deşi ne-am deplasat în satul dumnealui, Libotin”, a declarat primarul comunei Cupşeni, Lucia Butcure.

Legea administraţiei publice locale nr. 215/ 2001 arată că „Primarul convoacă Consiliul Local în orice zi a săptămânii, de câte ori interesele cetăţeanului o cer”. Mai mult, aceeaşi lege spune că, dacă la o şedinţă nu s-a votat niciun proiect de hotărâre, consilierii locali nu primesc indemnizaţie pentru acea şedinţă. Art. 43., la aliniatul (2) arată că, în cazul neaprobării ordinii de zi, în condiţiile prevăzute la alin. (1), nu se acordă indemnizaţia cuvenită consilierilor locali pentru şedinţa respectivă, fapt care se întâmplă pentru a doua lună, consecutiv. În ceea ce priveşte dizolvarea Consiliului Local, art. 55 din aceeaşi lege stipulează că un Consiliu Local se dizolvă de drept în cazul în care acesta nu se întruneşte timp de două luni consecutiv sau în cazul în care nu a adoptat în 3 şedinţe ordinare consecutive nicio hotărâre.

În astfel de cazuri, primarul, viceprimarul, secretarul unităţii administrativ-teritoriale sau orice altă persoană interesată sesizează instanţa de contencios administrativ, care analizează situaţia de fapt şi se pronunţă cu privire la dizolvarea Consiliului Local. Stabilirea datei pentru organizarea alegerii noului Consiliu Local se face de Guvern, la propunerea prefectului, alegerile organizându-se în termen de maximum 90 de zile de la rămânerea definitivă şi irevocabilă a hotărârii judecătoreşti prin care s-a constatat dizolvarea Consiliului Local. Până la constituirea noului Consiliu Local, primarul sau, în absenţa acestuia, secretarul unităţii administrativ-teritoriale va rezolva problemele curente ale comunei, potrivit competenţelor şi atribuţiilor ce îi revin, potrivit legii.

Şi la Consiliul Judeţean Maramureş lucrurile sunt destul de complicate, după ce Mircea Man şi Gheorghe Bârlea au depus la Instituţia Prefectului o plângere prin care solicită anularea hotărârilor adoptate în şedinţa de constituire a Consiliului Judeţean din 24 iunie 2016. Miza o reprezintă, evident, schimbarea conducerii CJ pe motiv că cei doi nu au fost validaţi. În ţară mai există astfel de plângeri, dar administratorul public al judeţului, Dumitru Dumuţa, spune că niciuna nu a dus la o hotărâre definitivă de dizolvare a Consiliului Judeţean.

Şi, oricum, în cazul din Maramureş, acest lucru nu ar avea niciun temei legal: „Opinia mea este că în cazul judeţului Maramureş dizolvarea CJ este greu de realizat pentru că primul pas, contestarea validării sau nevalidării se face în 5 zile şi dacă nu se face în 5 zile nu se mai poate face. Acea procedură în care în prima şedinţă de CJ nu au fost validaţi un număr de consilieri nu mai poate fi atacată, ieşind din termen. În şedinţa respectivă, doi dintre consilierii judeţeni nu au obţinut majoritatea de voturi pentru a fi validaţi, într-o şedinţă ulterioară au fost validaţi. În opinia mea asemenea fenomene care nu se întâmplă pentru prima dată în Maramureş şi nici nu se întâmplă doar în judeţul nostru, pot fi eliminate prin introducerea aceloraşi reguli ca pentru primari: validarea de către un judecător la instanţă. Invalidarea are doar două motive legale: fraudă electorală dovedită prin hotărâre definitivă şi lipsa calităţilor electorale, a dreptului de a fi ales. Judecătorul trebuie să constate doar aceste lucruri.

Dacă judecătorul, aşa cum validează primarul, ar valida şi consilierii, s-ar rezolva problema şi nu încurcă cu nimic instanţele pentru că e validare în camera de consiliu, nu în şedinţă publică, fiecare la instanţa competentă”.

Scandalul politic din jurul CJ Maramureş a ajuns şi în atenţia premierului. Săptămâna trecută, senatorul Liviu Marian Pop i-a adresat o interpelare primului ministru în care îi cere să-i acorde sprijin juridic suplimentar prefectului de Maramureş şi să intervină astfel încât legea să fie respectată: „La nivel local, prefectul judeţului Maramureş se confruntă cu o serie de presiuni publice, cu iz de şantaj, prin vocea preşedintelui PNL Mircea Dolha, care încearcă să impună semnarea unor anumite acte şi să facă demersuri care ţin de constituirea Consiliului Judeţean Maramureş.