Dialoguri virtuale / Una caldă, alta rece

Întrebare: Care sunt particularităţile româneşti, în general, şi cele maramureşene, care ne interesează pe cei din zona noastră?

Răspuns: Principalele motive al sejurului petrecut de turiştii nerezidenţi în România l-au reprezentat afacerile, participarea la congrese, conferinţe, cursuri, târguri şi expoziţii (58,0% din numărul total de turişti nerezidenţi). Turiştii veniţi în aceste scopuri au cheltuit 66,4% din total.

Alte motive de călătorie în România au fost călătoriile în scop particular (42,0% din numărul total de turişti nerezidenţi), cheltuielile acestora reprezentând 33,6% din total. Călătoriile în scop particular includ călătoriile pentru vacanţe, cumpărături, evenimente culturale şi sportive, vizitarea prietenilor şi rudelor, tratament medical, religie, tranzit, alte activităţi.

Spre deosebire de România, per ansamblu, datorită atracţiilor oferite de Maramureş, motivele principale ale vizitării zonei sunt călătoriile pentru vacanţe.

Î.: Turiştii, când vin în Maramureş, pe ce îşi cheltuie banii?

R.: Sunt date concrete care arată că în Maramureş majoritatea cheltuielilor sunt făcute pentru cazare în interes particular şi nu de afaceri şi se cheltuieşte mult în restaurante şi baruri.

Î.: Ar mai fi ceva de spus despre turismul maramureşean?

R.: Există un fetiş prin care turismul din judeţul Maramureş se confundă şi se promovează sub forma turismului din Ţara Maramureşului. Este un caz singular când într-un judeţ sunt mai multe „ţări”, cu specific cultural total diferit, cu excepţia limbii vorbite, româna. Avem Ţara Lăpuşului, Ţara Chioarului, Ţara Codrului, zona Baia Mare, dar nu avem Ţara Oaşului, cum se promovează eronat, inclusiv pe site-ul Autorităţii Naţionale de Turism.

Î.: Reîntorcându-ne la una caldă. La începutul anului, Comisia Europeană observa o schimbare a motorului de creştere?!

R.: Observaţia suna aşa: România de la exportul bun din anul 2013 va trece la creşterea cererii interne. Cererea internă va depăşi treptat exporturile nete ca principalul motor al creşterii.

Î.: Am mai vorbit de recesiunea tehnică a României. S-a adus un verdict în acest sens?

R.: În 5 septembrie 2014, Eurostat a anunţat căderea economiei României în recesiune tehnică, după ce ţara a înregistrat o scădere a produsului intern brut cu 0,2% în trimestrul I al anului 2014 faţă de trimestrul IV al anului 2013 şi de 1% în trimestrul II al anului 2014 faţă de precedentele 3 luni. Ar fi păcat că din aceste cifre am face un „capăt de ţară”.

Î.: Să încheiem acest interviu cu „una caldă „!

R.: De la un an la altul, ţara a fost pe creştere economică: +3,7% în trimestrul I al anului 2014 faţă de primele 3 luni ale anului 2013 şi +1,5% în trimestrul al II-lea din 2014 faţă de perioada similară a anului trecut. Deci, statistic, ne este bine.