Dialoguri virtuale / Inflaţia – Deflaţia

Întrebare: În noianul sperieturilor care ne sunt oferite zinic, un cuvânt capătă o pondere majoră: INFLAŢIA. Ce să înteleagă, cum să perceapă Tanti “X” – procesul inflaţionist?

Răspuns: Conform Dicţionarului Explcativ al Limbii Române, Inflaţia este fenomen specific perioadelor de criză economică, constând în deprecierea banilor de hârtie aflaţi în circulaţie ca urmare fie a emiterii unei mase băneşti peste nevoile reale ale circulaţiei, fie a reducerii volumului producţiei şi circulaţiei mărfurilor, fapt care duce la scăderea puterii de cumpărare a banilor. Conform lui Tanti “X”, ceea ce plăteşte de ani buni, chiar dacă are bani mai mulţi, este tot mai săracă.

Î.: Ce este deflaţia ?

R.: Conform aceluiaşi DEX: deflaţia reprezintă retragerea din circulaţie a unei cantităţi de bancnote în timpul unei inflaţii, pentru a face să crească puterea de cumpărare a banului. Deci, pentru Tanti „X”, are bani mai puţini, dar trăieşte mai bine.

Î.: Din acest punct de vedere se poate caracteriza în vreun fel situaţia globală?

R.: În lume, caracteristica generală este procesul inflaţionist, cu excepţia Japoniei.

Î.: Sunt explicaţii pentru cazul Japoniei?

R.: Este vorba de cultura lor, caracterizată prin economisire, total opusă altor ţări (filosofie importată din America) caracterizată prin consumism. Pentru Tanti “X”: are rochie bună, dar fiindcă nu se mai poartă, mai cumpără una, care este la modă, până o scoate din magazin, spre bucuria designerilor şi a magazinelor de mâna a doua.

Î.: Cum se manifestă cultura economisirii pe piaţa financiara japoneză?

R.: Spre exemplu, majoritatea acţiunilor emise de statul japonez sunt cumpărate de înşişi japonezii.

Î.: Japonezii au devenit obiect de studiu privind modalităţile prin care au reuşit să devină o mare putere economică după cel de al II-lea Război Mondial sau cum reuşesc să revină după încercări naturale devastatoare.

R.: Într-adevăr, o asemenea atitudine au avut-o şi faţă de situaţia creată în urma cutremurului devastator din anii trecuţi, când populaţia şi-a donat propriile podoabe de aur spre a se constitui un fond pentru remedierea pagubelor şi punerea pe picioare cât mai rapid a vieţii de fiecare zi.

Î.: Exemple de solidaritate în faţa unor catastrofe s-au văzut şi în alte părţi. Catastrofele economice pot avea consecinţe identice cu cele naturale.

R.: Da, în acest context să nu-i uităm pe ciprioţi, care în urma crahului bancar, şi-au disponibilizat parte din avuţii spre a-şi putea continua viaţa blocată de bănci. Gest de adânc patriotism, accentuat de Biserica ortodoxă din Cipru care şi-a disponibilizat averile pentru a crea garanţiile necesare de ieşire din starea de criză.