Dialoguri virtuale / Impactul alegerilor din Statele Unite ale Americii asupra economiei mondiale

(a treia parte)

Întrebare: Care este motivul acestui răz­boi?
Răspuns: Este confruntarea a două trenduri: glo­balizarea şi anti globalizarea, care în prezent, cea de a doua,  este sim­bolizată de Donald Trump,  care susţine idei politice naţionaliste.

Î.: Care au fost reprezentanţii de marcă la această întâlnire?
R.: Cea mai aşteptată persoană a fost pre­şe­dintele chinez Xi Jinping. Dar au fost şi reprezentanţi ai staff-ului Uniunii Europene. Remarcăm că administraţia Trump nu a fost reprezentată de nimeni.

Î.: Se poate vorbi de o concluzie a reuniunii?
R.: După cum se ştie nu se dau materiale formale la finele reuniunii, dar a fost remarcată o atitudine acceptată de par­tici­panţi, respectiv o reacţie împotriva noului lider a lumii libere, Donald Trump.

Î.: Care au fost mesajele liderului chinez?
R.: Cel mai important mesaj, practic a fost o ameninţare: „Nu vă jucați cu lichidarea glo­balizării”. El susţinea că marile probleme ale lumii nu sunt generate de globalizare. A susţinut că actuala Chină este rezultatul globalizării. Globalizarea dă de lucru şi asigură supravie­ţuirea a sute de milioane de chinezi. O modificare de principii ar bulversa economia mon­dială, prin controlul pe care-l deţine China în câteva ramuri economice a unor state puternice, cu urmări de necontrolat în ceea ce priveşte migraţia.
Î.: Care a fost poziţia Fondului Monetar Internaţional?
R.: Directorul general al Fondului, Christine Lagarde, a spus că renunţarea la globalizare ar fi identic cu a lua de pe masa a 3,5 miliarde de oameni, pâinea. A sugerat că nu este exclusă o alianţă a Fondului cu China, teorie aplaudată de prezenţă şi aşteptată de mult de China, care ar reprezenta preludiul devenirii Chinei ca lider al economiei mondiale.

Î.: O figură mult aşteptată, prin poziţia pe care o are, a fost George Soros?!
R.: Să începem cu faptul că după ale­gerea lui Donald Trump, Soros a pierdut la bursă un mi­liard de dolari. De aici se deduce că intriganta lui cuvântare a fost plină de venin. A prezentat si­tua­ţia nea­gră a pieţelor financiare şi a econo­miilor din lume. A menţionat că situaţia de in­certitudine din lume este duşmanul inves­tiţiilor pe termen lung. L-a atacat pe Trump fă­cându-l dictator, care nu are şan­se în faţa demo­craţiei ame­ricane. A vorbit de viitoarele strategii geopo­­litice, cum ar fi cea a apropierii Europei de China.
Miliardarul a vorbit și de interesele Chi­nei și Rusiei care ar fi interesate de supra­viețuirea UE, definind mai clar alianța. Afirma că Uniunea Europeana nu func­ționează şi „mulți dintre cei de la Bruxelles știu asta, dar nu pot să recu­noască public”. Comerțul în UE a devenit ne­func­țional, pentru că „este guvernat de legi nepotrivite cu actualul context”.