Dialoguri virtuale. Fenomenul WOKE și economia

(a doua parte)

Întrebare: Ce reprezintă „Woke?
Răspuns: Mișcarea „woke” este acea grupare ideologică care sta­bilește ce anume este ofensator, ce cuvinte sunt admise în spațiul public, ce gânduri, ce idei, ce păreri sau ce fapte, uneori chiar banale, sunt cotate ca fiind admisibile sau inadmisibile, exprimabile sau inexprimabile, tolerabile sau intolerabile în spațiul public.
Î.: Ce aduc aceste lucruri?
R.: Aceste lucruri induc în genere, și de aici și problema, o atmosferă de suspiciune, de suprimare a libertății, chiar de teroare și uneori duc chiar la suprimarea gândirii care nu poate opera în absența libertății de exprimare, în absența libertății dezbaterii.
Î.: Problemele par mai complexe?!
R.: Acest lucru se petrece în numele unei anumite hipermorale care, între timp, a ajuns să înlocuiască morala cla­sică tradițională pe care o asociem noi de regulă cu religiile; în societățile democratice, morala este o chestiune în genere personală, nu publică. Acum a devenit o chestiune publică, ducând la fenomenele despre care vorbim, la cenzură și care amintește fatal de faze prin care am trecut și despre care credeam mulți dintre noi că sunt definitiv apuse.
Î.: Unii comentatori pe această temă privesc tema asocierii marxismului cu fenomenul „woke” ca un lucru forțat?!
R.: Citez, în acest sens, părerea unei personalități academice: „Am rămas surprinsă de invocarea marxismului, dar nu sunt total surprinsă, pentru că, în ultima vreme, în spațiul public a apărut acest termen de „neomarxism” care nu prea are de-a face cu marxismul, dar este folosit pentru a invoca negativ marxismul și comunismul”.
Î.: O altă abordare a celor două fenomene spune ceva mai nuanțat?!
R.: „Cancel culture” și fenomenul „woke” țin de o asumare reală și până la capăt a principiilor și a valorilor liberale, vorbim despre liberalism aici, despre valoarea aprecierii și a acordării de drepturi minorităților.
Î.: Dorința de aderare a României la Uniunea Europeană a obligat țara noastră la anumite schimbări de atitudine. Cum s-au manifestat aceste fenomene ?
R.: În ultimii 20 de ani cel puțin, s-a vorbit mult și s-au și făcut câteva lucruri mai ales sub impactul apar­te­nenței și dorinței României de a de­veni membră a Uniunii Europene, s-au făcut pași înainte în ceea ce pri­vește acordarea de drepturi minori­tăților.