• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Sambătă , 20 Iulie 2019

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Marţi , 14 Mai , 2019

Dialoguri virtuale. Economia şi comportamentul uman (III)

(partea a treia)

Întrebare: Teoria economică a aspirat mult timp la eleganţa geometriei euclidiene. Ce se poate spune despre această afirmaţie?
Răspuns: Într-adevăr, teoria eco­nomică a aspirat mult timp la eleganţa geometriei euclidiene, în care toate propoziţiile adevărate (teoreme, leme, corolare) sunt deduse din cinci axiome, cum ar fi aceea că printr-un punct exterior unei drepte se poate trasa o singură paralelă la acea dreaptă. În secolul XIX, matematicienii au explorat însă implicaţiile relaxării unora dintre aceste axiome și au elaborat geometriile spațiilor curbe, în care printr-un punct dat se pot duce cel puțin două drepte paralele la o dreaptă dată. Deci orice teorie are caracter istoric.

Î.: Axiomele care stau la baza ştiin­ţei economice tradiţionale reflectă o concepţie cu privire la comportamentul uman cunoscută sub denumirea de homo oeconomicus?!
R.: Această sintagmă este atribuită lui V. Pareto (1906), însă se con­sideră că poate fi mai veche. Ea a fost exprimată de J. St. Mill, la începutul secolului XIX.

Î.: Ce afirma, despre homo oeconomicus, Mill?
R.: Ceea ce se înţelege acum în mod obişnuit prin „economie politică” face abstracţie totală de pasiunile şi motivaţiile umane, cu excepţia acelora care frânează în permanenţă dorinţa de avere, şi anume aversiunea faţă de muncă şi dorinţa de a avea în prezent plăceri gratuite.

Î.: Ce spun criticii lui Mill?
R.: Mill nu spune că economiştii trebuie să se ocupe de om în integralitatea sa, aşa cum se manifestă el în toate manifestările vieții sale, ci să se limiteze la prezicerea corectă a comportamentului său în domeniul economic. Trebuie, deci, ca economiştii să abstragă anumite motive economice – maximizarea averii sub constrângerea unui anumit venit şi dorinţa de a avea timp liber – şi totodată să ţină seama de existenţa mobilurilor non econo­mice (cum ar fi obişnuinţa sau tra­diţia), chiar şi în acele sfere ale vieţii care revin în mod obişnuit economiei. În al doilea rând, Mill operează cu o teorie a unui „om fictiv”, adică foloseşte un model simplificator – aşa cum este orice mo­del. În al treilea rând, Mill insistă că sfera economică este doar o parte a lumii în care se manifestă comportamentul uman.

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.