• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Joi , 02 Mai 2024

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Miercuri , 5 Februarie , 2020

Dialoguri virtuale. China! Un model economic sau un balon de săpun?

Întrebare: Orice apropiere de problemele legate de China trezeşte o atenţie mărită, combinată cu un mister, indiferent de tematica abordată: că o fi socială, po­litică, economică, culturală, confesio­nală?!
Răspuns: China întotdeauna a dat lecţii lumii şi a stârnit provocări prin ineditul răspunsurilor date. Nu trebuie de uitat că abia în ultima sută de ani în centrul lumii au fost aşezate realizările Statelor Unite ale Americii, până atunci China a fost reperul dezvoltării. Noua perioadă de salt economic a început cu moartea în 1976 a lui Mao Zedong.

Î.: După moartea lui Mao Zedong au venit la conducerea Chinei „conducători înţelepţi” care au înţeles că o nouă şansă a Chinei este occidentalizarea ei?
R.: Iniţiatorul marilor schimbări a fost Teng Xiao Ping. Chinezii afirmă că pentru schimbări mari trebuie oameni mari. Rezultatele nu au întârziat să se arate. O să vă prezint ritmul de creştere anuală a economiei Chinei de după perioada închistării în scoica economiei planificate ultracomuniste:
1978 – 2%
1992 – 7%
2010 – 12%
2012 – 10%
Perioada 2014 – 2017 – 7%
2018 – 6%.

Î.: Rezultatele s-au arătat şi în Produsul Intern Brut ce a revenit fiecărui chinez?!
R.: Într-adevăr, saltul este spectaculos, ajungând la cifrele comparabile cu ţări din Uniunea Europeană:
1978 - 650 $
1992 – 3.324 $
2018 – 15.369 $.

Î.: Desigur, mulţi îşi pun problema cum de s-a reuşit să se obţină asemenea performanţe, nu numai în China ci şi în zona orientală a lumii?
R.: Poate un singur cuvânt nu este suficient pentru a descrie fenomenul, poate un exemplu ar fi de-ajuns. Un Big Mac în Vietnam costă 1 $. Acelaşi Big Mac în Norvegia 7 $. Peştele prins în Norvegia merită să fie adus în Vietnam pentru a fi filetat şi reexportat în Norvegia. A fost doar un banal exemplu.
În Vietnam, pentru aceeaşi manoperă se primeşte de 70 de ori mai mic salariu decât în Norvegia. Şi vietnamezii şi norvegienii sunt mulţumiţi.

Î.: Comerţul exterior reprezintă interfaţa unei ţări către lume. Cum stă, din acest punct de vedere, China?
R.: Prin volumul şi prin varietatea produselor exportate, China stă pe locul întâi în lume. Cu alte cuvinte, China vinde orice şi cumpără orice. Prin poli­tica făcută a făcut ca mari state din lume să fie dependentă de China. Dacă se analizează balanţa de plăţi comercială se observă că s-a închis pozitiv, cu sume impresionante: + 1,7% din PIB-ul Chinei în 2000 şi 0,6% în 2018. Dacă raportăm aceste cifre la valoarea
PIB-ului chinezesc din 2018 rezultă o sumă de 73 milioane dolari.

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.