Dialoguri virtuale. Chiar merită să înveți? (III)

Întrebare: Valul schimbărilor teore­tice mențin în actualitate abordarea calitativă?

Răspuns: În prezent, această abordare calitativă este predominantă în literatură, deoarece permite eviden­țierea rolului condițiilor interne ale creșterii economice. Numit adesea și „progres tehnic”, factorul rezidual reflectă importanța pe care o au – în economiile contemporane – cunoș­tințele științifice și inovațiile tehnice și organizatorice, care măresc efica­ci­tatea folosirii celorlalți factori de producție, în primul rând productivi­tatea muncii. Astfel, analizele teore­tice și studiile empirice cu privire la progresul tehnic au contribuit la cla­rificarea rolului capitalului uman în creșterea economică.

Î.: Care este concluzia practică a acestor cercetări?
R.: Concluzia care se degajă din aceste cercetări este că accelerarea progresului tehnic și creșterea com­plexității proceselor de producție creează în economiile contemporane o nouă necesitate, anume aceea de a avea un număr cât mai mare de muncitori calificați. Iar singura modalitate de a realiza această calificare și, deci, de a crește productivi­tatea muncii și bunăstarea socială este pregătirea pe scară largă a forței de muncă. Rezultă că principala implicație practică a teoriei capitalului uman este impusă de realitățile economice și sociale ale lumii se­colului XXI.

Î.: Cum a început această abordare?
R.: Unul dintre inițiatorii teoriei moderne a capitalului uman a fost economistul american Th. Schultz, care, la sfârșitul anilor 1950, a pu­blicat un articol ce va influența toate cercetările ulterioare cu privire la acest subiect. În acest articol, el își propune să îmbunătățească modul de cuantificare a contribuției capitalului uman la creșterea economică, prin luarea în considerare a dimensiunii calitative a acestui factor, dimen­siune determinată de deprinderile, cunoștințele și toate celelalte însușiri personale ale muncitorilor, care permit creșterea productivității muncii. Autorul observă că, pentru exprimarea cantitativă a amintitei dimensiuni calitative, nu se poate proceda la fel ca în cazul capitalului fizic, unde se pornește de la evaluarea cheltuielilor de investiții necesare pentru  achiziționarea sau construi­rea de clădiri, mașini, utilaje echipamente etc.