Dialoguri virtuale / Adam Smith, o personalitate veșnic modernă (prima parte)

Întrebare: Sunt personaje care au marcat istoria economică a lumii. Unul dintre aceștia a fost Adam Smith. Merită să-i acordăm câteva minute.

Răspuns:  Este unul dintre cei mai importanți și mai influenți gânditori din istoria modernă, s-a născut la 5 iunie 1723, în orașul scoțian Kirkcaldy. Puțini oameni au lăsat umanității o  moștenire atât de trainică și de folositoare ca a sa.

Î.: Care sunt operele de referință ale sale?

R.: El nu a scris decât două cărți: „Teoria sentimentelor morale” (1759) și „Avuția națiunilor: cercetare asupra naturii și cauzele ei” (1776). Aceste două opere au contribuit însă enorm la depășirea de către umanitate a unei stări de sărăcie aproape universală și la trecerea sa într-o lungă epocă de prosperitate și îmbunătățire a condiției umane.

Î.: Adam Smith a pus sub semnul întrebării însăși ideea de reglementare, dând naștere unui nou domeniu de cunoaștere: știința economică?!

R.: Publicarea cărții despre avuția națiunilor a fost un eveniment revoluționar – un șoc intelectual care s-a resimțit în lumea întreagă. Lucrarea prezintă sistemul economic existent la acea vreme în toate țările europene și în coloniile occidentale. Reglementările economice detaliate și omniprezente, care grevau economia britanică în secolul al XVIII-lea, erau bine cunoscute și frecvent ocolite, la fel ca și sistemele de control economic din alte țări. Însă, multă lume era nemulțumită și se plângea.

Î.: Care este parcursul academic a lui Smith?

R.: Smith a studiat la universitățile din Glasgow și Oxford, iar apoi a predat filozofia morală la universitățile din Edinburgh și Glasgow. Cartea „Teoria sentimentelor morale” a fost scrisă și publicată în perioada în care a fost profesor la cea din urmă (1751-1763).

Î.: Care este contextul politic perioadei de activitate a lui Smith?

R.: La moartea lui Adam Smith (17 iulie 1790), Marea Britanie începuse un război de un sfert de secol împotriva Franței revoluționare, iar apoi napoleonene, care s-a încheiat abia în 1815, prin înfrângerea lui Napoleon în bătălia de la Waterloo și exilarea sa în insula Sfânta Elena. În condiții de război prelungit, controlul statului asupra comerțului interior și exterior s-a intensificat foarte mult în Marea Britanie, iar necesitatea acoperirii cheltuielilor militare a provocat mari deficite bugetare și emiterea unor mari cantități de monedă fiduciară fără acoperire în aur.