Dezastru în turismul românesc

Înainte de 1989, România a repre­zen­tat o destinaţie turistică im­portantă pentru piaţa est-euro­peană, fiind promovate cu precă­dere: produse turistice de litoral şi balneare, programe şi circuite culturale, precum şi mânăstirile din nordul Mol­dovei şi din Bucovina. În timp, oferta turistică românească a încetat să evolueze, devenind astfel neatractivă și necompetitivă pe piaţa internaţională. Raportat la ponderea veniturilor din turism în PIB, România înregistrează aproximativ 47% din media înregistrată în cele 34 țări membre ale OECD, la nivelul anului 2014, ponderi mai reduse înregistrând doar 3 state (Canada, Danemarca şi Luxem­burg).

Nivelul scăzut al veniturilor realizate de România din sectorul turismului, comparativ cu alte state cu un potenţial mult mai scăzut decât al ţării noastre, re­flectă incapacitatea factorilor decidenţi din acest sector în a crea politici durabile, care să genereze o dezvoltare continuă a turismului.

De fapt, turismul românesc nici nu prea are cum să se dezvolte, din moment ce guvernanţii nici măcar n-au fost în stare să creeze o strategie. Potrivit Curţii de Conturi: „în anul 2007, Guvernul Ro­mâniei a stabilit că este necesară elaborarea unui Master Plan al dezvoltării turismului, pentru a pune bazele implementării unei abordări durabile a dezvoltării turismului din România. Astfel, a fost elaborat Master Planul pentru turismul național al României 2007 – 2026, în urma încheierii unui contract cu Organizația Mondială a Turismului (UNWTO), care, deși a fost asumat de reprezentanți ai instituțiilor din România, nici până la data finali­zării misiunii de audit acesta nu a fost aprobat printr-o Hotărâre de Guvern”.

Dezastrul de la ANT nu se opreşte însă aici. În ceea ce privește patrimoniul tu­r­is­tic, deși ANT are atribuții în gestionarea patrimoniului turistic în ceea ce priveşte atestarea, evidenţierea şi monitorizarea valorificării şi protejării patrimoniului turistic, nu se cunoaște patrimoniul turistic al României, ca urmare a faptului că ANT nu a întocmit metodologia de înscriere, atestare şi criteriile de evidenţiere a patrimoniului turistic și implicit nu a emis certificate de atestare a patrimoniului turistic.

Din perspectiva nevoilor de dezvoltare și de finanțare a sectorului, auditul Curţii de Conturi a constatat: un grad redus de absorbție a fondurilor euro­pene, respectiv de cca 39%, calculat ca raport între sumele autorizate până la data finalizării misiunii de audit, în cuantum de 128.224.961 lei și sumele alocate acestei operațiuni, respectiv 75 milioane euro (echivalentul a 330 mi­lioane lei, la un curs de schimb de 4,4 lei/euro); gradul ridicat de reziliere a unor contracte de finanțare în sensul că, din cele 25 de contracte de finanțare semnate cu MDRAP, în calitate de Au­toritate de Management pentru Progra­mul Operațional Regional 2007-2013, în perioada 2013-2015, un număr de 16 contracte de finanțare, în valoare totală de 64.419.907 lei, au fost reziliate, motivat de: gradul redus de realizare, de sub 50%, depunerea cu întârziere a proiectelor, întârzierea finalizării achi­zițiilor prevăzute în proiect și respectiv perioade insuficiente pentru implementarea acestuia.
În acest domeniu sunt nominalizate şi neregulile de la cele două proiecte cu­prinse în Programul „Schi în Româ­nia”, de la Cavnic şi Borşa.
La Borşa, Curtea a constatat plata ne­jus­tificată a sumei de 5.482.676 lei, reprezentând lucrări şi echipamente electromagnetice achitate către constructor, în condiţiile în care bunurile nu au fost livrate și recepționate. Iar la Cavnic, lista nere­gulilor a fost la fel de mare: efectuarea de plăţi nejustificate în sumă de 52.006 lei pentru cheltuieli cu organizarea de şantier, fără a avea la bază documente justificative; efectuarea de plăţi suplimentare în sumă de 65.672 lei prin acceptarea la plată a unor situaţii de lucrări în care au fost incluse cantităţi mai mari de confecţii metalice faţă de oferta iniţială; angajarea de cheltuieli în sumă de 132.294 lei peste valoarea lucrărilor rămase de decontat ca urmare a întocmirii notelor de renunţare şi a notelor de comandă suplimentare; efectuarea unor plăţi peste valoarea celor real datorate în sumă de 2.131.572 lei, reprezentând diferenţa dintre valoarea real executată şi cea achitată”.
Vizavi de modul în care au fost organizate acţiunile de promovare a turismului românesc în cadrul manifestărilor ex­poziţionale, din analiza tarifelor prac­ticate de operatorii economici care amenajează şi decorează standurile na­ţionale la manifestările expoziţio­nale, s-a constatat acceptarea de către ANT a unor tarife supraevaluate ce conduce la ideea că aceştia îşi fundamentează ta­rifele în funcţie de bugetul alocat de ANT, şi nu pe baza costurilor real înre­gis­trate de aceştia, respectiv în cazul în care ANT alocă un buget mai mare pentru organizarea unei manifestări, operatorii majorează preţurile produselor / serviciilor în funcţie de buget, fără a avea la bază o justificare economică.

În concluzie, sumele destinate activi­tăţii de promovare a turismului românesc prin participarea ANT la diverse târguri de turism organizate în afara țării nu au fost utilizate în mod eficient întrucât, în unele situații, achiziția de servicii privind amenajarea/dotarea standurilor expoziționale s-a realizat la prețuri supraevaluate, iar în ceea ce privește achiziția de materiale promo­ționale, decontarea s-a realizat fără do­cumente justificative.

- Referitor la proiectele de investiții în turism, pentru care prin Hotărârea Guvernului nr. 1762/13.12.2006, s-a alocat pentru realizarea studiilor de fezabilitate şi a proiectelor tehnice suma de 20.600 mii lei, deşi au trecut aproximativ 10 ani de la data aprobării actului normativ, pentru 6 obiective de investiții (16,6%) nu au fost realizate studiile de fezabilitate și proiectele tehnice.

- Deși majoritatea lucrărilor de investiţii au fost începute în perioada 2009-2011, la finele anului 2015 doar cca. 47% (490.542 mii lei) din valoarea contractată, de 1.041.446 mii lei, a fost decontată societăților care au încheiat contracte de execuție lucrări cu unitățile administrative teritoriale.

- În ceea ce privește derularea contractelor de investiții în turism, ca urmare a efectuării unor misiuni de audit/control la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale de către Camerele de conturi, s-au constatat abateri de la legalitate și regularitate care au generat efectuarea de plăți suplimentare în sumă estimată de 43.911 mii lei.

- Modul de urmărire a realizării lucrărilor aferente obiectivelor de investiţii, a scos în evidenţă lipsa monitorizării anuale a lucrărilor de investiții aflate în curs de execuție, precum și a proiectelor de investiții în turism finalizate, deși potrivit Hotărârii Guvernului nr.
9/09.01.2013, ANT are atribuții în monitorizarea investiţiilor, pentru proiectele din domeniile sale de activitate, pe care ministerul le finanțează, în vederea atingerii scopului pentru care au fost aprobate.

- Din 109 centre naţionale de informare şi promovare turistică fina­lizate în perioada 2012-2015, doar pentru 32 de centre, Consiliile locale și județene au solicitat la ANT acreditarea acestora.

- La nivelul ANT nu există un sistem de evaluare a activităţii derulate de birourile de promovare turistică din străinătate, respectiv nu au fost stabilite criterii de performanță, astfel că nu este posibil să se determine eficacitatea activității acestora.

Referitor la utilizarea plajelor în scop turistic, deși dispozițiile legale prevăd utilizarea lor de către operatori economici care deţin autorizaţie turistică, ANT nu a urmărit şi verificat dacă toți operatorii economici care au avut închiriate sectoare de plaje au avut și autorizație turistică pentru utilizarea lor.

- În ceea ce privește atestarea ca stațiune turistică a unor localități, doar Primăria Comunei Sucevița a depus o documentație completă, fiind în curs de elaborare un proiect de Hotărâre de Guvern privind atestarea ca stațiune turistică de interes național a Comunei Sucevița, Jud. Suceava.