• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Duminică , 14 August 2022

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Luni , 1 August , 2022

Despre raționalizarea consumului de gaze, cu milă și cu groază

Săptămâna trecută, a avut loc la Bruxelles reuniunea Extraordinară a Consiliului Energiei, care a „tranșat” subiectul fierbinte al raționalizării consumului de gaze. În final, reducerea consumului cu 15% în această iarnă va fi voluntară, dar Regulamentul Consiliului European prevede posibilitatea declanșării unei „alerte la nivelul Uniunii” privind securitatea aprovizionării, caz în care reducerea cererii de gaze ar deveni obligatorie I Întrebarea logică este: cum se va face această reducere? I  Ce sectoare economice vor fi protejate? I Din păcate, răspunsurile sunt vagi I Deja producătorii de medicamente trag un semnal serios de alarmă potrivit căruia criza gazelor ar putea genera și o criză a medicamentelor.

Criza alimentării cu gaze și poziția instabilă a Rusiei, care se joacă cu robinetul de gaze cu aceeași ușu­rință cu care deschide și închide o sticlă de apă în plină caniculă, a inflamat puternic sta­tele europene.
În 20 iulie, Comisia Europeană a lansat, sub sloganul „Să economisim gazele pentru siguranță la iarnă”, un plan de reducere a consumului între 1 august 2022 și 31 martie 2023. Potrivit comunicatului oficial, reducerea cu 15% a consumului s-ar aplica tuturor:
„Prin urmare, Comisia propune astăzi un nou instrument legislativ și un plan european de reducere a cererii de gaze, pentru a reduce utilizarea gazelor în Europa cu 15% până în primăvara următoare. Toți consumatorii, administrațiile pu­blice, gospodăriile, proprietarii de clădiri publice, furnizorii de energie electrică și industria pot și trebuie să ia măsuri pentru a economisi gaze. De asemenea, Comisia va accelera lucrările privind diversificarea aprovizionării, inclusiv achiziționarea în comun de gaze naturale pentru a consolida posibilitatea ca UE să se aprovizioneze cu gaze din alte surse”.

Norocul României a fost că alte țări își protejează interesele și cetățenii. Astfel, Spania a fost primul stat care a respins propunerea Comisiei Europene, luată fără consultare prealabilă, deși impactul ar fi unul major, mai ales pentru economie. Apoi, cu cât „corul protestatarilor” s-a mărit, cu atât vehemența Comisiei Europene a slăbit. În final, obligativitatea a devenit recomandare. Însă, Comisia Europeană tot și-a lăsat o portiță prin care poate converti recomandarea în obligativitate.

Deși subiectul este unul extrem de important, în România, ocupată cu declarațiile lui Buhnici, nu prea a avut ecou. Săptămâna trecută, a avut loc Reuniunea Extraordinară a Consiliului Energiei, la Bruxelles. Fiind un eveniment important, România l-a tratat ca pe toate subiectele fierbinți: relaxat și superficial. Totuși, în urma reuniunii, Ministerul Energiei a emis un comunicat scris în limbaj de lemn, în care încearcă să liniștească po­pulația și agenții economici că nu vor avea de suferit: „Secretarul de stat, Dan-Dragoș Drăgan, a participat marți, 26 iulie, la reuniunea Extraordinară a Consiliului Energiei, la Bruxelles, în contextul continuării discuțiilor la nivel eu­ro­pean cu privire la securitatea aprovizionării cu gaz natural pentru iarna următoare.
Reducerea dependenței de importurile energetice din Rusia și pregătirea pentru iarna vii­toare reprezintă obiectivele prin­cipale ale reuniunii extraordinare a miniștrilor. Pentru a veni cu soluții constructive și adaptate actualului context geopolitic și de securitate, Comisia Europeană a propus, la 20 iulie 2022, un plan care cuprinde măsuri coordonate de economisire a gazului natural, în vederea garantării securității aprovizionării cu gaze naturale a UE.

Conform estimărilor Comisiei Europene și a majorității statelor membre, măsurile pro-active de pregătire pentru iarna viitoare sunt mai eficiente decât cele reactive în caz de întrerupere a livrărilor și transmit un mesaj clar la nivel internațional cu privire la poziția unitară a statelor membre ale Uniunii Europene în fața tentativelor de șantaj ale Rusiei.
Încă de la declanșarea războiului din Ucraina și a crizei energetice, România a susținut și continuă să sprijine cooperarea la nivel european, în scopul depășirii în mod constructiv a provocărilor, urmărind, de asemenea, protejarea intereselor sale strategice.
În marja Consiliului Energiei, miniștrii au ajuns la un acord politic privind propunerea de Regulament al Consiliului privind acțiuni coordonate de reducere a consumului de gaze pentru perioada 1 august 2022 – 31 martie 2023 la nivelul statelor membre, prin măsuri menite să asigure un flux constant de gaze către consumatorii protejați și industria critică.
Regulamentul presupune, în esență, ca volumul de gaze consumat la 31 martie 2023 să fie cu 15% mai mic decât media volumului consumat în perioada similară din ultimii 5 ani pentru a ne asigura securitatea în aprovizionarea cu gaze în iarna 2022-2023, precum și un nivel adecvat de gaze în depozite în trimestrul II al anului 2023.

Măsurile de economisire vor avea un caracter VOLUNTAR la nivelul statelor membre, Comisia furnizând un set de instrumente pe care țările le pot lua în calcul în funcție de specificitățile naționale. În măsura în care se materializează riscul întreruperii complete sau al reducerii aprovizionării cu gaze naturale din Rusia, prin decizie de implementare a Consiliului, se va putea aproba intrarea în stare de alertă la nivelul UE, prin care se vor lua măsuri coordonate de reducere a consumului, până la atingerea unei scăderi în proporție de 15%.

Reducerile anterioare intrării în vigoare a stării de alertă comparativ cu perioada similară din ultimii 5 ani sunt de asemenea reflectate în ținta de reducere, lucru care ușurează demersurile naționale. La parcursul de reducere a consumului vor fi luate în calcul și o serie de flexibilități negociate în textul regulamentului. Spre exemplu, gazul utilizat în scopuri non-electrice poate fi dedus din ținta de economisire, la fel și volumele de gaz natural stocate care depășesc țintele intermediare de înmagazinare stabilite în regulamentul privind obligativitatea stocurilor de gaze naturale. În cazul României, nivelul de stocare la momentul actual este de 55%, peste nivelul obligatoriu de 46% la 1 august 2022”. Ministerul Energiei dă asigurări că „România, prin profilul de consum, dar și prin disponibilitatea unor surse interne de gaze naturale, este bine poziționată pentru a face față iernii 2022-2023. În cazul în care vor fi necesare măsuri suplimentare de reducere a consumului de gaze, consumatorii casnici, IMM-urile, serviciile sociale sau industria critică nu vor intra în sfera de aplicare. De asemenea, la propunerea României, a fost recunoscut rolul critic al sectorului de încălzire centralizată în securitatea aprovizionării, prin garantarea constantă a volumelor de gaz necesare pentru acest sector”.
Și, totuși, vorbele nu încălzesc pe nimeni. Așa că sectoarele importante ale economiei au intrat în alertă. Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România -PRIMER - care reunește cele mai importante 19 situri de fabricație de medicamente din ţară - trage un semnal de alarmă cu privire la consecințele negative uriașe asupra producției de medicamente care ar putea apărea în condițiile unei lipse a resursei de gaze: funcționarea sistemului de sănătate va fi afectată sever, iar pacienții riscă să nu mai aibă acces la medicamente generice, deoarece lanțul de aprovizionare al industriei farmaceutice nu le-ar mai putea produce, fără o prioritizare a acestei industrii, în perioada următoare, conform unui comunicat.

„Problema aprovizionării cu gaze către Europa ar putea provoca consecințe negative fără precedent asupra furnizării de medicamente către serviciile sociale esențiale şi poate periclita funcționarea sistemului de sănătate: medicamentele generice nu ar mai fi disponibile pentru pacienții români, deoarece lanțul de aprovizionare al industriei farmaceutice nu le-ar mai putea produce, fără o prioritizare a acestei industrii, în cazul lipsei de gaze, care ar putea surveni în perioada următoare”, se arată în comunicatul de presă.
În acest context, PRIMER a trimis o adresă oficială autorităților statului, prin care cere acestora să solicite Comisiei Europene să acorde prioritate industriei farmaceutice şi furnizorilor săi, în cazul lipsei de gaze, datorită rolului crucial în furnizarea de medicamente către sistemul de sănătate.
De altfel, problema esențială este tocmai această listă de priorități, care se pare că nu este reglementată prin niciun act normativ. Practic, nu se știe, în cazul unei reduceri obligatorii a consumului de gaze, cine e primul pe lista de raționalizare și cine e ultimul? Cine garantează, altfel decât prin promisiuni că, dacă tot vor îngheța de frig, românii vor putea avea măcar medicamente și mâncare? Cine ia în calcul impactul uriaș pe care l-ar avea aplicarea planului de reducere a consumului de gaze asupra economiei, în condițiile în care pandemia, războiul etc. au generat deja o criză majoră în acest sector? Vor trebui marii consumatori să reducă producția pentru a respecta planul de economisire? Și dacă da, cine răspunde pentru pierderile uriașe și disponibilizări? Toate acestea sunt, evident, întrebări fără răspuns. România, asemeni unui elev mediocru care se teme să ridice mâna să întrebe ceva de frică să nu fie scos la răspuns, așteaptă ca „pre­mianții” sau „obraznicii” clasei să adreseze întrebările, urmând ca noi să mergem, ca de fiecare dată, cu valul.

Oricum, raționalizat sau nu, nu se știe cum își vor putea plăti la iarnă românii facturile la gaze și la energie, în condițiile în care prețurile sunt uriașe. România a înregistrat marți cel mai ridicat preț mediu zilnic spot la energie electrică din Europa: 2.604 lei/MWh (sau 528 euro/MWh), de 3 ori mai mare decât în Spania sau Portugalia și cu 200 de euro peste cel din Germania. În acest context, PSD propune revenirea la reglementarea pieței energiei. Gabriela Firea, prim-vicepreședinte PSD, spune că plafonarea din prezent și propunerea PSD de reglementare sunt două lucruri distincte. „Reglementarea pieței energiei înseamnă prețuri administrate de stat pe tot lanțul, de la producător până distribuitor, cum a fost înainte de liberalizarea dezastruoasă făcută de Guvernele Cîțu-Orban, care a provocat și alimentat nebunia scumpirilor. Plafonarea care se face acum și care este în vigoare până în martie 2023 înseamnă prețuri libere, «de piață» la producători și plafon de preț al furnizorilor pentru consumatori. Iar diferența de preț se plătește de la buget, sub forma compensărilor”.

Cum soluționăm majorarea prețului? Cu studii...
În comunicatul emis de Ministerul Energiei se arată că: „Prețurile crescute la energie reprezintă în continuare un subiect care se află în atenția Comisiei Europene și a Miniștrilor Energiei. Analiza diferitelor posibilități de optimizare a designului actual al pieței de energie este de interes pentru România în vederea asigurării unui preț accesibil pentru consumatori. În acest sens, România susține în continuare explorarea posibilității de decuplare a prețului la energie electrică de prețul la gaze naturale, arhitectură care ar permite limitarea efectului de contagiune a creșterii prețului la gaze naturale asupra prețului la energie. Comisia Europeană a indicat că va realiza un studiu de impact cu privire la diferite măsuri de optimizare a designului pieței de energie electrică”.


Vom reveni.

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.