• Facebook
  • Rss Feed
2°C la Baia Mare
Astăzi este Joi , 30 Iunie 2022

Curs valutar

Euro Euro
4.5680 RON
Dolar american Dolar american
4.0093 RON
Lira sterlină Lira sterlină
5.1744 RON
Forint unguresc Forint unguresc
1.4823 RON

Newsletter

Ultimele comentarii

Luni , 6 Decembrie , 2021

Despre naționalism

Pr. Florian Nechita

Pentru ca să fiu cât mai exact și a nu greși, am căutat în dicționarul explicativ al limbii române, în dicționarul enciclopedic și în cel de neologisme explicația termenului de naționalism. M-am îngrozit ce definiții aberante s-au putut publica. Trebuie să spun că edițiile au fost tipărite și editate înainte de anul 1989, de către orânduirea comunistă. „Ideologia și politica burgheziei care urmărește întreținerea izolării și ațâțarea neîncrederii și urii între oamenii muncii de diferite naționalități, în scopul întăririi dominației claselor exploatatoare”; „Tendință de a aprecia exclusiv și exagerat tot ceea ce aparține propriei națiuni”.
Niciodată nu mi-aș fi închipuit o astfel de definiție dată acestei noțiuni. Trebuie să recunosc că nu m-a preocupat definiția anume. Eu întotdeauna am înțeles că națio­nalism înseamnă a-ți iubi propria naționalitate, a-i promova propriile elemente de identitate și a-i apăra ființa și valorile, fără a atenta la ființa, elementele de identitate și valorile altor etnii. De ce pot fi acuzat eu, ca om al lui Dumnezeu, dacă iubesc sincer și respect valorile și elementele de identitate și ale etniilor cu care vin sau nu în legătură și cu care putem foarte bine să trăim într-un raport de complementaritate.
Eu îi iubesc limba sa națională și o respect, i-o admir și mă bucur. La fel îi iubesc, îi respect și îi admir frumusețea și originalitatea costumului, cântecului și jocului său național. Nu doresc să-i impun valorile mele și să i le desființez pe ale lui. Nu sunt de acord cu cei care ar vrea lucrul acesta. Duș­manii naționalismului ar vrea să distrugă toate etniile. De aceea au falsificat sensul noțiunii de națio­nalism și îl asociază cu extremismul șovin sau cu xenofobia. Au reușit să introducă în limbajul comun expresii precum cântec popular, costum popular, joc popular, când corect este cântec, costum și joc național, pentru că aparțin ca elemente de identitate, ca particu­larități, unei națiuni.
Națiunile sunt creații ale lui Dumnezeu. Nu se mai spune „Ministerul Educației Naționale”, ci Minis­terul Educației și Cercetării și nu mai știu cum. Cuvântul național deranjează pe cei care ar vrea să distrugă na­țiunile.

Profesorul Ovidiu Hurduzeu de la Harvard spune că imperiul mondial al corporatocrației nu are nevoie de popoare constituite pe criteriul etnic: Românie cu români, Polonie cu polonezi, Germanie cu germani și tot așa. Ei vor o po­pulație metisată, o turmă de „vite” cuvântătoare, într-un viitor mai mult sau mai puțin îndepărtat, microcipată, asupra căreia să aibă control total, să o poată manipula cum vor „elitele” mondiale, fără Dumnezeu. De aceea îi vorbesc de rău și îi exclud total pe legionari, care au fost cei mai mari patrioți și singurii incomozi.
Naționalism înseamnă ideea potrivit căreia adeptul este patriot luminat, cum zice istoricul Adrian Cioroianu, fără să excludă pe cel de altă naționalitate sau să-i elimine elementele de identitate care-l particularizează.
Dușmanii naționalismului sunt dușmanii popoarelor, dușmanii etniilor. Sunt cei mai mari discriminatori și luptă împotriva etniilor cu multă discreție, să nu se vadă cu ochiul liber. Se încurajează venirea imigranților neromâni și neeuropeni.

Dacă e să ne referim strict la români, au liberalizat avorturile și n-au fost de acord nici măcar să fie consiliată femeia înainte de a întrerupe sarcina. Promovează tot felul de anticoncepționale, unele cancerigene, ca să pună piedică nașterii de copii. Încurajează concubinajul, divorțul și necăsătoria tinerilor, tot cu scopul împuținării populației României. De asemenea, nonconformismul, pentru ca tinerii să aibă orice atitudini numai creștinești și naționale nu - ortodoxia este principalul element de unitate și identitate al neamului românesc, ală­turi de cel de limbă. „Ca să fii român trebuie să fii ortodox” spune Nae Ionescu.
Se lovește în familia creștină. S-au falimentat unitățile economice ca să plece din țară cei care sunt în stare să muncească și să nască fii. Din 1946, România este condusă de dușmanii țării și foarte multe lucruri de atunci încoace s-au făcut în dauna națiunii române. Comunismul nu s-a terminat în 1989, ci numai s-a privatizat, iar persecuția credinței înainte s-a făcut pe bază de violență, iar acum pe bază de ispite, spune fostul deținut politic Marcel Petrișor. Criminalii comu­niști nu sunt deconspirați, pentru că suntem conduși de complicii lor.
Am auzit informații potrivit cărora s-a urmărit ca românii să emigreze în așa mare număr, pentru ca mai ușor să se poată lovi în ortodoxia românească și creștinismul european. Părerea mea este că există o strategie a globaliștilor neo­marxiști ca românii ortodocși să plece din țară și să aducă în loc neromâni de toate culturile, limbile și religiile.

Îmi îngădui un citat dintr-un manual alternativ de istorie pentru clasa a XI-a, pagina 32: „Diversitatea contemporană impune politici educaționale speciale care să abordeze relațiile interumane apar­ținând unor culturi și etnii diferite. Astfel, educația multiculturală și interculturală trebuie să armonizeze aspecte aparent contradictorii conservarea identității naționale (lingvistică, religioasă, de tradiții și obiceiuri) și construirea unei identități comune prin fenomenul de aculturație”. Or,  Albert Camus spune, pe bună dreptate, că „Societatea fără cultură este junglă”.
„Micul ecran” ne prezintă filme, show-uri și alte emisiuni cu implicarea multor neromâni, ca să ni se obișnuiască privirea și psihicul. Dacă zicem ceva, suntem acuzați de rasism, xenofobie și șovinism. Este adevărat că absolut fiecare om este după chipul lui Dumnezeu, dar, cum spunea Arhiepiscopul Justinian: „Mie mi-s dragi… turcii, dar la ei acasă, mi-s dragi… rușii, dar la ei acasă etc. Locul românilor este în România. Dacă vine la noi în țară vreun străin ca oaspete, trebuie bine primit și găzduit.
Eu am fost în Turcia în cadrul unui proiect, ca profesor și oaspete al Academiei de Poliție din Bursa. Am fost extraordinar de bine primit. Nu știu cum au intuit că sunt preot, dar nu mi-au spus nici o jumătate de cuvânt supărător. Am intrat în moscheea din Bursa și m-am descălțat după rânduiala lor. Nu voi fi și nu mi-a cerut nimeni să fiu vreodată musulman, dar nu le-am spus turcilor că un lucru de-al lor nu e bun sau că mă discriminează”.
Fostul mitropolit de la Cluj, Bartolomeu Anania, spunea că regulile gazdei nu le face oaspetele. Noi suntem cum ne-a lăsat Dumnezeu și cine vine la noi trebuie să ne accepte așa cum suntem, cine nu, poate pleca. El nu trebuie să vină cu scopul de a ne schimba sau desființa elementele de identitate pe motiv că îl discriminează. Dacă asta ar fi ideea, de ce nu s-ar schimba el? Nu-i cerem. Atunci să ne lase în pace. Eu așa înțeleg democrația, să fiu lăsat în pace.
Oamenii pot trăi în pace, dragoste și respect împreună, într-un raport de complementaritate cum am spus. Într-un buchet de trandafiri se pun și ornamente, beteală și fire de verdeață ca să fie mai frumos. Tot așa românii cu naționalitățile conlocuitoare pe care istoria le-a semănat aici.
Am un fin maghiar. La nuntă muzicanții au cântat românește și lumea s-a veselit. Mi-a venit ideea și m-am dus la muzicanți și i-am întrebat dacă știu cânta și joc maghiar și mi-au răspuns că știu, după care au cântat ungurește.
S-au apucat maghiarii la joc de-al lor și s-au veselit, dar, ce să vezi, au fost și români care au știut juca ungurește și s-au veselit împreună care mai de care. Ce e rău în asta?
În 1984, s-au ținut la Teatrul de Vară din Mamaia serbările mării, la care au participat peste zece brigăzi artistice de elevi din toată țara, dar au fost și o brigadă germană de la Timișoara și una maghiară de pe la Târgu Mureș. Au avut niște costume naționale superbe, au cântat și au jucat dumne­zeiește. Au fost extraordinar de aplaudați. Cine i-a aplaudat, pentru că nu puteau fi în Mamaia majoritari nici maghiari și nici germani? I-au aplaudat românii. De ce? Pentru că au aplaudat arta și frumosul și iată că pot trăi împreună fără să se discrimineze și fără animozități toate etniile pe care Dumnezeu le-a lăsat pe pământ, dar care s-au dezvoltat în spații istorice, geografice și culturale diferite.

Am fost odată la Mănăstirea „23 August”, județul Constanța, și stareț era, pe vremea aceea, părintele Chesarie - Constantin Bertea din Maramureș. La Sfânta Liturghie au participat foarte mulți cre­dincioși musulmani din localitățile învecinate. Părintele stareț a invitat la masă pe toți participanții. Printre primii care au venit au fost musulmanii. M-au impresionat cum cu atâta tăcere, răbdare și evlavie au așteptat să se rostească rugăciunea și binecuvântarea creștină a mesei. Nu le-a spus nimeni să renunțe la religia lor sau că n-ar fi bună. Nu le-a spus nimeni de ce au venit la o masă creștină. Nici dânșii n-au spus niciunui creștin ceva negativ, ci totul s-a desfășurat într-o dragoste desăvârșită. Vedeți că pot trăi împreună etnii și religii diferite? Alegerea credinței, altfel, este strict personală.
Concurenții români de la con­cursul „Vedetă Populară” au prezentat momente din folclorul altor etnii și a fost atât de frumos. Cum s-or fi bucurat etnicii ale căror costume, cântece și jocuri au fost promovate de români. Am pierdut ceva? Nimic, ci dimpotrivă le-am câștigat dragostea și încrederea.
Nouă românilor ne-ar plăcea să fim în locul minoritarilor discri­minați? Nu. Atunci nici noi să nu facem vreo supărare nici unui minoritar.

Îmi îngădui o confidență care, Dumnezeu mi-e martor, mă verifică. Cel mai bun prieten al meu este după tată polonez, iar după mamă jumătate român și jumătate grec. O dată i-am făcut o vizită și am cumpărat o cutie cu fursecuri pentru cei doi copii ai săi. N-am pus-o într-o pungă specială, cum s-ar fi cuvenit, și mergând spre dânsul, mă vede un copil de țigan care cu atâta duioșie se uită după mine și la cutia cu fursecuri, dar n-a cerut. M-a copleșit. M-a pus în fața unui examen în care a trebuit să deliberez în câteva secunde. Cum să nu-i dau două fursecuri, dar în același timp mă gândeam cum să duc cutia începută. M-am gândit că prietenul meu nu se va simți rău pentru că lipsesc două fursecuri și va înțelege situația. Repede l-am strigat pe copil, i-am dat două bucăți, mi-a mulțumit bucuros și atâta am fost de fericit că nici prietenul meu și nici copiii săi nu s-au supărat pentru că n-a fost cutia intactă. Nu mă laud, nu mă trufesc, dar sunt fericit că pot iubi pe toți oamenii la fel, indiferent de etnie, culoare, religie, limbă sau cultură.
În mod firesc îmi iubesc neamul, credința, limba, cultura și celelalte valori care identifică și particularizează poporul meu, iar atunci când cineva atentează la aceste elemente, în sufletul meu se stârnesc reacții și sentimente de revoltă, iar dacă mi le manifest atunci sunt acuzat de fals națio­nalism, de xenofobie, șovinism, antisemitism etc. Dacă sunt lăsat în pace, nici eu nu am reacții pentru care să fiu acuzat. Bine a spus filozoful Petre Țuțea că „Noi românii am fost antisemiți numai în măsura în care am fost provocați”.  
­­În concluzie, mă străduiesc să fiu cât mai mare naționalist și mă rog la bunul Dumnezeu să-i ajute pe toți oamenii să fie naționaliști iubindu-și toate valorile care îi definesc, îi identifică și îi par­ti­cularizează.

Comentariile celorlalți

Fii primul care adauga un comentariu in aceasta sectiune.

Comentează acest articol

Adaugă un comentariu la acest articol.