Defavorizaţi încă o dată!

Mai multe comune din Maramureş au pierdut, încă o dată, statutul de zonă defavorizată! În perioada 2007-2013, localităţi situate în creierul munţilor, ca şi Preluca, nu au beneficiat de acest statut şi de facilităţile aferente. Atunci, primarilor li s-a promis că situaţia va fi rezolvată în acest an, pentru ca măcar în perioada 2014-2020 respectivele comune să beneficieze de subvenţii mai mari. Dar situaţia a rămas neschimbată.

Vreme de şase ani, mai multe localităţi maramureşene situate în „creierul munţilor” nu au putut beneficia de subvenţii corespunzătoare din cauza faptului că au pierdut statutul de zonă defavorizată. O nedreptate care a însemnat reducerea subvenţiei cu peste 200 de Euro, pe care fermierii puteau să o încaseze! O situaţie aberantă, pe care toată lumea a promis să o îndrepte în 2014-2020. Numai că, Ministerul a menţinut condiţiile actuale. Altfel spus, nedreptatea continuă. Recent, mai mulţi primari maramureşeni au mers la Bucureşti, cerând să li se facă dreptate. Rezultatul? Dezamăgitor.

Ştefan Mihalca, primarul comunei Copalnic Mănăştur, a spus că: „Din păcate nici anul acesta nu suntem prinşi în zonele defavorizate. S-a făcut acum strategia. Pentru asta am fost de curând la Bucureşti, am depus un memoriu la ministru, dar încă nu am primit niciun răspuns. Aşteptăm. Nu cred că vom fi incluşi în cadrul zonelor defavorizate. Suntem sub media necesară. Am făcut tot ce s-a putut. Avem Prelucile, care numai în zonă de câmpie nu pot fi incluse. Acolo este altitudine de 800 m, iar în mod normal peste 600 m sunt considerate zone defavorizate.

Dar fiind multe sate, se face media pe toată comuna. Acum am înţeles că se reevaluează tot Maramureşul şi sunt ceva promisiuni, dar sunt destul de subţiri. Aşteptăm deocamdată răspunsul de la Minister. Singurul avantaj şi extraordinar de important este că dacă am fi incluşi în cadrul zonelor defavorizate, cetăţenii ar avea subvenţii mai mari. Diferenţa de subvenţii este foarte mare pentru cei care sunt prinşi în această categorie.

Toată comuna Cerneşti este zonă defavorizată, care este în vecini de noi, iar Prelucile, situate pe locuri foarte înalte, sunt catalogate drept zonă normală. La fel sunt Baia Mare, Baia Sprie, Şişeşti, Vima Mică, iar noi şi Boiu Mare suntem chiar sub linie. Boiu Mare este mai aproape de linie decât noi. Noi suntem la altitudinea medie de 380 m şi suntem la pantă de 13,85 de grade. Discuţia se duce între 400 şi 600 m, dar trebuie să ai înclinaţie de peste 15 grade. Dar, Boiu Mare este la 14,95 grade şi nu este considerată zonă defavorizată”.

La fel de nemulţumit este şi Mihai Nemeş, primarul comunei Călineşti: „Am fost şi la Bucureşti şi din păcate nu suntem prinşi în cadrul zonelor defavorizate. Acum este în dezbatere, dar nu ştiu dacă avem şanse. Parlamentarii ne-au promis că se vor lupta pentru această problemă, dar ce putem face? Am fost zilele trecute cu primarul din Copalnic, cu cel din Boiu Mare, am fost cu senatorul Titus Paşca, dar am lăsat hârtiile, iar asta se va discuta cu Comunitatea Europeană. Comuna Călineşti are în medie pantă de 13,35 grade şi trebuie peste 15, că la media de altitudine ne încadrăm între 400 şi 600 m.

Eu am venit cam dezamăgit de la Bucureşti. Ne-au spus că aceste lucruri se votează la Comunitatea Europeană şi dacă nu au majoritate, nu se întâmplă nimic. Că dacă celelalte ţări nu te susţin, nu rezolvi nimic. Nu am făcut un calcul privind pierderile, pentru că pierde fiecare. Suntem incluşi în zonă defavorizată, dar nu „de munte”. Oricum, luăm mai mult faţă de cei incluşi în zonă de câmpie, dar cu vreo 30% mai puţin decât dacă am fi incluşi în zonă de munte. Acestea sunt pierderile la toate subvenţiile”.

Acum primarii mai au o rază subţire de speranţă, iar luminiţa de la capătul tunelului pâlpâie tot mai slab: „Acum singura şansă este să ne agăţăm de nişte criterii ce ţin de climă, că vine bruma mai des, să luăm în considerare adâncimea de arat, care nu este peste 30 cm, solul care e de calitate îndoielnică şi pe asta să marşăm. Pe asta putem să ne mai susţinem cauza. Ne-ar conveni şi măcar un sat să fie încadrat în zonă de munte, că pe noi Corneştiul ne trage în jos, pentru că este situat pe loc mai drept, dar nu se poate delimita pentru că se ia în calcul întreaga unitate administrativ-teritorială, întreaga comună. E problemă, pentru că oamenii vin la mine şi îmi spun, dar nu sunt eu de vină şi nu depinde de mine”, a spus Nemeş.

Istoria unei nedreptăţi

Până la aderarea României la UE, criteriile trebuiau îndeplinite pe localitate, apoi, din 2007, pe întreaga comună. Astfel că, sate cocoţate în creierul munţilor, ca şi Preluca, nu au acces la subvenţii din cauză că alte sate din comuna Copalnic Mănăştur sunt situate „la vale”. De aici au pornit inclusiv discuţii privind scindarea unor comune. Iar România va menţine pentru perioada 2014-2020 criteriile de desemnare a zonei montane defavorizate, acceptate de Comisia Europeană în urma procesului de negociere a PNDR 2007-2013

şi aplicabile în prezent:

- altitudini medii calculate la nivelul UAT NUTS5 mai mari sau egale cu 600 m

- altitudini medii între 400-600 m şi care au o pantă medie egală sau mai mare de 15”.

„Eu am venit cam dezamăgit de la Bucureşti. Ne-au spus că aceste lucruri se votează la Comunitatea Europeană şi dacă nu au majoritate, nu se întâmplă nimic. Că dacă celelalte ţări nu te susţin, nu rezolvi nimic. Nu am făcut un calcul privind pierderile, pentru că pierde fiecare. Suntem incluşi în zonă defavorizată, dar nu „de munte”. Oricum, luăm mai mult faţă de cei incluşi în zonă de câmpie, dar cu vreo 30% mai puţin decât dacă am fi incluşi în zonă de munte. Acestea sunt pierderile la toate subvenţiile”.

Mihai Nemeş, primarul comunei Călineşti